Alexandru Surdu

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Alexandru Surdu (n. 24 februarie 1938, Braşov) este un filosof român, profesor de filosofie şi membru al Academiei Române.

Biografie

  • 1959 - 1963 Studiază la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti
  • 1969 - 1970 Studiază la Universitatea din Amsterdam logica simbolică şi fundamentele matematicii
  • 1972 Membru corespondent al Consiliului Superior de Logică şi Ştiinţe Comparate din Bologna
  • 1976 Doctor în filosofie
  • 1992 Vicepreşedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romane
  • 1993 Membru titular al Academiei Române şi preşedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romane
  • 1993 - 2007 Profesor la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucuresti
  • 1994 - (prezent) Profesor la Facultatea de Psihologie a Universitatii "Titu Maiorescu" din Bucureşti
  • 1997 Director al Institutului de Filosofie si Psihologie "Constantin Rădulescu-Motru" al Academiei Române.

Operă

Cărţi

  • Logică clasică şi logică matematică, 1971
  • Elemente de logică intuiţionistă, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1976
  • Neointuiţionismul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1977
  • Actualitatea relaţiei gândire-limbaj. Teoria formelor prejudicative, Editura Academiei Române, Bucuresti, 1989
  • Şcheii Braşovului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992
  • Pentamorfoza artei, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993
  • Vocaţii filosofice româneşti, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1995
  • Contribuţii româneşti în domeniul logicii în secolul XX, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 1999
  • Gândirea speculativă - Coordonate istorico-sistematice, Paideia, Bucureşti, 2000
  • Filosofia modernă - Orientări fundamentale, Editura Paideia, Bucureşti, 2002
  • Confluenţe cultural-filosofice, Editura Paideia, Bucureşti, 2002
  • Filosofia contemporană, Editura Paideia, Bucureşti, 2003
  • Mărturiile anamnezei, Editura Paideia, Bucureşti, 2004
  • Theory of Prejudicative Forms, Georg Olms Verlag, Hildesheim, 2006
  • Rumänische Beiträge zur modernen Deutung der Aristotelischen Logik (ed.), Georg Olms Verlag, Hildesheim, Zürich, New York, 2004
  • Teoria formelor prejudicative, ed. a II-a, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005
  • Istoria logicii româneşti (coord.), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006
  • Aristotelian Theory of Prejudicative Forms, Georg Olms Verlag, Hildesheim, Zürich, New York, 2006
  • Filosofia pentadică I, Problema Transcendenţei, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2007
  • Teoria formelor logico-clasice, Editura Tehnică, Bucureşti, 2008


Traduceri

  • Karl R. Popper: Logica cercetării (Logik der Forschung), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 (în colaborare cu M. Flonta si E. Tivig);
  • Ludwig Wittgenstein: Tratatul logico-filosofic (Tractatus logico-philosophicus), în: "Secolul 20", nr. 11–12, 1981; în Filosofia contemporană în texte alese şi adnotate, Partea I, Universitatea din Bucureşti, 1985; în Editura Humanitas, Bucureşti, 1991;
  • Immanuel Kant: Logica generală (Logik), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985;
  • Titu Maiorescu: Elemente de logică pentru gimnazii (Grundzüge der Logik für Gymnasien), în: "Manuscriptum", XV, nr. 1–2, 1984; XVII, nr. 1, 1986 şi în Titu Maiorescu: Scrieri de logică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988;
  • Nae Ionescu: Logistica – încercarea unei noi fundamentări a matematicii (Logistik – Versuch einer neuen Begründung der Mathematik), în: "Astra", XXV, nr. 1–2, 1992 şi în Nae Ionescu: Neliniştea metafizică, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1993.

Articole şi studii

  • Bemerkungen zur Frage der Wahrheit in der Ersten Analytiken (în colaborare cu G.N. Öffenberger), în: „Analele Universităţii Bucureşti“, seria Acta logica, nr. 7–8, 1964;
  • Zur Wahrheit und Richtigkeitsfrage in der Aristotelischen Syllogistik (în colaborare cu G. N. Öffenberger), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 9, nr. 3, 1965;
  • Consideration sur le probleme d’une „logique integrale“, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 10, nr. 2, 1966;
  • Despre problema termenilor singulari în silogistică, în: „Probleme de logică“, vol.I, Editura Academiei, Bucureşti, 1968;
  • Asupra conceptului de logică integrală, în: „Ramuri“, nr. 1, 1968;
  • Logica integrală şi paradoxele logice, în: „Ramuri“, nr. 4, 1968; Despre semnificaţia „Tratatului logico-filosofic“ al lui L. Wittgenstein, în: „Ramuri“, nr. 9, 1968;
  • Trei sensuri ale logicii dialectice, în: „Ramuri“, nr. 12, 1968;
  • La logique mathematique et la theorie du langage, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 13, nr. 2, 1969;
  • Actualitatea perpetuă a conceptului de modalitate, în: „Ramuri“, nr. 12, 1969;
  • La logique d'Aristote et la logique stoïcienne, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 13, nr. 3, 1969;
  • Judecata ca principiu formal, în: „Probleme de logică“, vol. II, Editura Academiei, Bucureşti, 1970;
  • Considération sur la définition du syllogisme aristotelique dans les Analytica Priora, în: „Recherches sur l'Organon“, Editura Academiei, Bucureşti, 1971;
  • Intérpretation symbolique des prémiers chapitres des „Categories“ d'Aristote, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 15, nr. 3, 1971;
  • Theorie der praejudikativen Formen in den Aristotelischen Kategorien, comunicare la al IV-lea Congres Internaţional de filosofie, metodologie şi filosofie a ştiinţei, Bucureşti, 1971;
  • Trei sensuri ale formei logice „Noţiune“ în interpretare logico-clasică, în: „Probleme de logică“, vol. III, Editura Academiei, Bucureşti, 1971;
  • Du problème des termes singuliers en syllogistique, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 15, nr. 2, 1971;
  • Despre înţelesul şi semnificaţia cuvintelor, în: „Probleme de logică“, vol. IV, Editura Academiei, Bucureşti, 1972;
  • Definiţia aristotelică a silogismului, în: „Probleme de logică“, vol. IV, Editura Academiei, Bucureşti, 1972;
  • Problema universalului la Aristotel din perspectiva lucrării „Categoriae“, în: „Probleme de logică“, vol. V, Editura Academiei, Bucureşti, 1973;
  • De la signification prédicative des relations entre le genre et l'espèce, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 17, nr. 3, 1973;
  • Dialectica matematicii, I, II, III, în: „Ramuri“, nr. 3, nr. 4, nr. 5, 1973;
  • Logică şi contemporaneitate, în: „Ramuri“, nr. 4, 1973;
  • F. Engels despre logica dialectică şi ştiinţele pozitive, în: „Ramuri“, nr. 6, 1973;
  • La logique et son developpment en Roumanie (în colaborare cu V. Streinu şi T. Ristea), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 18, nr. 3, 1974;
  • Zur logisch-klassischen Deutung des Hegelschen Triade, comunicare la al X-lea Congres internaţional Hegel, Moscova, 1974;
  • Problemele logiciste, formaliste şi intuiţioniste în filosofia greacă, în: „Probleme de logică“, vol. VI, Editura Academiei, Bucureşti, 1975;
  • Restricţii intuiţioniste în analiza logică a limbajului ştiinţific, în vol. Epistemologia şi analiza logică a limbajului ştiinţei, Bucureşti, 1975;
  • Sur la logistique, la logique mathematique et la logique symbolique, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 19, nr. 1, 1975;
  • Das Problem der stoischen deduktiven Schluesse, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de philosophie et logique, tome 19, nr. 3, 1975;
  • Noţiunea clasică şi conceptul hegelian, în: „Probleme de logică“, vol. VI, Editura Academiei, Bucureşti, 1977;
  • Perspectivele logicii moderne, în: „Probleme de logică“, vol. VII, Editura Academiei, Bucureşti, 1977;
  • Primul curs de logică al lui Titu Maiorescu, în: „Forum“, XX, nr. 4, 1978;
  • Metamorfoza logicii lui Maiorescu, în: „Revista de filosofie“, nr. 4, 1978;
  • Quelques aspects dialectiques des formes classiques, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 22, nr. 2, 1978;
  • Intuitionists elements in Aristotle’s work, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 23, nr. 3–4, 1979;
  • Conceptul de hipnoză – coordonate logice, în: „Revista de psihologie“, tomul 26, nr. 2, 1980;
  • Valenţe creative ale argumentării silogistice, în: „Revista de psihologie“, tomul 27, nr. 1, 1981;
  • Valenţe creative ale formelor logice, în vol. Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981;
  • Intuicionistki ogranicenija v logiceskija analiz na naucnija ezik, în: „Filosofska misal“, Sofia, XXXVII, nr. 5, 1981;
  • Consideraţii asupra manuscrisului „Logica“ al lui Ştefan Odobleja, în: „Şcoala Mehedinţului“, VIII-IX, Drobeta Turnu-Severin, 1982;
  • Logica lui Ştefan Odobleja în vol. Cibernetica generalizată, Editrice Nagard, Roma, 1982;
  • Orientări tradiţionale, moderne şi moderniste în dialectică în: „Astra“, XXVII, nr. 5, 1983;
  • Petre Botezatu – Roumain logician (1911–1981), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 27, nr. 2–3, 1983;
  • Stephane Lupasco – un reprezentant extremist al dialecticii moderniste, în: „Astra“, XVII, nr. 9, 1983;
  • Începuturile diateticii binare, în: „Astra“, XIX, nr. 10, 1984; Logica rezonanţei a lui Ştefan Odobleja, în: „Ramuri“, nr. 10, 1984;
  • Almanah „Viaţa românească“, 1985; Perspectiva clasicist-filosofică a lui Athanase Joja, în: „Luceafărul“, XXVII, nr. 45, 10 nov. 1984;
  • Klassische Praedikation und Hegelsche Triade, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 28, nr. 3–4, 1984;
  • Die Geschichte der Logik aus der klassisch-philosophischen Perspektive Athanase Joja, în: „Noesis“, XI, 1985;
  • În apărarea logicii lui Maiorescu, în: „Luceafărul“, XXX, nr. 2, 1987; Considération sur la logique de Platon, în: „Noesis“, XIII, 1987;
  • Concepţia lui Athanase Joja despre istoria logicii, în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989;
  • Dialectica binară în viziunea lui Ştefan Odobleja, în: „Forum“, XXXI, nr. 4, 1989;
  • Perspective şi limite ale „Tratatului logico-filosofic“ al lui Wittgenstein, în: „Revista de filosofie“, XXXVI, nr. 5, 1989;
  • Introducere la dialogurile logice, în: Platon, Opere, vol. VI, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989;
  • Probleme ale dialecticii pentadice în teoria şi filosofia muzicii, în: „Revista de filosofie“, XXXVII, nr. 1, 1990; Notă introductivă, la Dimitrie Cantemir: Compendiolum universae logices institutionis, în: „Revista de filosofie“, XXXVIII, nr. 1–2, 1991;
  • Logica genetică, în: „Academica“, I, nr. 9, 1991;
  • Specificul logicii hermeneutice, în: „Academica“, I, nr. 10, 1991;
  • Titu Maiorescu – logicianul. Între tradiţie şi actualitate, în: „Revista de filosofie“, XXXVIII, nr. 3–4, 1991;
  • Logica în cultura română, în: „Academica“, I, nr. 12, 1991;
  • Ipostazele dialecticii, în „Academica“, II, nr. 3, 1992;
  • Formalismul şi intuiţionismul în dezvoltarea logicii moderne, în vol. Orientări contemporane în filosofia logicii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991;
  • Intelect, raţiune, speculaţiune, în: „Academica“, II, nr. 4, 1992;
  • Principii de logică şi filosofie matematică, în: „Academica“, II, nr. 4, 1992;
  • Semnificaţia metodologică a dialecticii, în: „Academica“, III, nr. 1, 1992;
  • Suportul ontic al doctrinelor logice, în: „Academica“, III, nr. 2, 1992; Inovaţii în logica formală la Florea Ţuţugan, în: „Academica“, III, nr. 7, 1993;
  • Antitetică, dialectică negativă şi antiologie la Platon, în „Probleme de logică“, vol. X, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993; Ierarhia sistemelor formale, în „Academica“, III, nr. 11, 1993; *Semnificaţia logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, IV, nr. 3, 1994;
  • Athanase Joja şi Centrul de Logică, în „Academica“, IV, nr. 6, 1994;
  • Prefaţă, la Niels Öffengerger, Contribuţii la preistoria logicii polivalente, Editura Saeculum, Bucureşti, 1993;
  • Probleme de logică speculativă, în: „Academica“, IV, nr. 12 (48), 1994; în România. Accelerarea tranziţiei, Editura I.N.I., Bucureşti, 1996;
  • Semnificaţia logicii naturale a lui Petre Botezatu, în „Academica“, VI, nr. 12 (72), 1996;
  • Sur la logique de la résonance de Ştefan Odobleja, în: „Noesis“, XXI, 1996;
  • Logica naturală şi operativă, în vol. Petre Botezatu. In memoriam, Editura Ancarom, Iaşi, 1996; *Scheme şi sisteme dialectico-speculative, în: „Academica“, nr. 6 (78), 1997;
  • Consideraţiuni despre logica ştiinţelor sociale, în: „Revista de teorie socială“, I, nr. 1, 1997;
  • Conceptul de logică a religiei, în: „Revista de teorie socială“, II, nr. 1, 1998;
  • Intelect, raţiune şi speculaţiune la Nae Ionescu, în: „Dosarele istoriei“, IV, nr, 5 (33), 1999;
  • Aplicaţii ale logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, IX, nr. 6 (102), 1999;
  • Semnificaţia logicii în opera lui Dimitrie Cantemir, în: „Armonia“, VII, nr, 1–2, 1999;
  • Lazăr Şăineanu despre logică şi gramatică, în: „Academica“, IX, nr. 11 (107), 1999;
  • Probleme dialectico-speculative în Critica raţiunii pure, în: „Revista de teorie socială“, III, nr. 4, 1999;
  • Absolutizarea dialecticii triadice la Hegel, în: „Academica“, X, nr. 3 (111), 2000;
  • Începuturile gândirii speculative la grecii antici, în: „Academica“, XI, nr. 1–2 (121–122), 2000; „Revista de teorie socială“, IV, nr. 4, 2000;
  • Ion Petrovici – un pionier al logicii modale, în: „Revista de filosofie“, XLVI, nr. 5–6, 1999;
  • Anton Dumitriu – logica polivalentă şi philosophia mirabilis, în: „Revista de filosofie“, XLVI, nr. 5–6, 1999;
  • Valoarea logicii şi valoarea vieţii la Petre Andrei, în: „Academica“, XI, nr. 9–10 (129–130), 2001;
  • Performanţele logicii româneşti în secolul al XX-lea, în: „Revista de filosofie“, XLVIII, nr. 1–2, 2001;
  • Psihologia consonantistă şi logica rezonanţei la Ştefan Odobleja, în: „Argeş“, II (36), nr. 9 (240), 2002;
  • Socrate şi începuturile logicii, în: „Academica“, XIII, nr. 9 (146), 2002;
  • Dan Bădărău – un reprezentant al clasicismului logic, în: „Academica“, XIII, nr. 12 (149), 2003;
  • Contribuţii teologico-filosofice ale scriitorilor daco-romani, în: „Academica“, XIII, nr. 16–17 (153–154), 2003;
  • Probleme logico-filosofice în scrierile slavo-române, în: „Academica“, XIII, nr. 18 (155), 2003;
  • Semnificaţia axiomelor în context istoric la Dimitrie Cantemir, în: „Academica“, XIII, nr. 19 (156), 2003;
  • Autologiile transcendenţei, în: „Academica“, XIV, nr. 23 (160), 2004;
  • Valorificarea tradiţiei neoaristotelice în filosofia românească, în „Academica”, XIV, nr. 24 (161), martie 2004;
  • Categoriile fundamentale ale filosofiei sistematice, în „Academica”, XIV, nr. 26 (163), mai 2004.
  • Începuturile gândirii filosofice sistematice româneşti la Dimitrie Cantemir, în „Academica”, XIV, nr. 27-28 (164-165), iunie-iulie 2004;
  • Apărarea filosofiei româneşti în lucrările lui Mircea Vulcănescu, în „Revista de filosofie”, LI, nr. 1-2, 2004;
  • Facultăţile gândirii: aspecte istorice şi psiho-lingvistice, în „Academica”, XIV, nr. 29 (166), august 2004;
  • Aspecte metodologice ale sistemelor categorial-filosofice, în „Academica”, XIV, nr. 30 (167), septembrie 2004;
  • Deschiderea sistemelor categorial-filosofice, în „Academica”, XIV, nr. 31 (168), octombrie 2004;
  • Raportul filosofiei cu ştiinţele, în „Academica”, XV, nr. 33 (170), decembrie 2004;
  • Problema existenţei. Controverse terminologice, în „Academica”, XV, nr. 34 (171), ianuarie 2005;
  • Antecedente populare, culturale şi filosofice ale rostirii filosofice româneşti, în „Symposion”, II, nr. 1 (3), 2004;
  • Dimensiunea românească a existenţei la Mircea Vulcănescu – chestiuni generale, în „Symposion”, II, nr. 2 (4), 2004;
  • Semnificaţia tradiţională şi modernă a existenţei, în „Academica”, XV, nr. 35 (172), februarie 2005;
  • Existenţă Nemijlocită şi existenţialism, în „Academica”, XV, nr. 36 (173), martie 2005;
  • Centenar Anton Dumitriu, în „Academica”, XV, nr. 38 (175), mai 2005;
  • Perspectiva logicistă a Existenţei, în „Academica”, XV, nr. 39 (176), iunie 2005;
  • Actualizare şi potenţializare la Lucian Blaga şi Ştefan Lupaşcu, în „Academica”, XV, nr. 40 (177), iulie 2005;
  • Cuvânt înainte, la Alexandru Bogza, Logica realismului critic, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 2005;
  • Semnificaţia psihognoseologică a Existenţei Nemijlocite, în „Academica”, XV, nr. 41-42 (178-179), august-septembrie, 2005;

Mircea Vulcănescu despre lumea de aici şi de dincolo, în „Academica”, XV, nr. 43 (180), octombrie, 2005;

  • Semnificaţia originară a Transcendenţei, în „Academica”, XVI, nr. 44 (181), noiembrie 2005;
  • Idealul unităţii naţionale la primii filosofi români, în „Academica”, XVI, nr. 45 (182), decembrie 2005;
  • Poezie, istorie şi filosofie la Mihai Eminescu, în „Academica”, XVI, nr. 46 (183), ianuarie 2006;
  • Elemente speculative în gândirea vechilor egipteni, în „Academica”, nr. 47 (184), februarie 2006;
  • Fiinţa fiinţei la Mircea Vulcănescu, în „Symposion”, 1 (5), 2005;
  • Mircea Vulcănescu despre transcendenţă, în „Symposion”, 2 (6), 2005;
  • Mircea Vulcănescu despre firea fiinţei, în „Symposion”, nr. 1 (7), 2006; „Academica”, XVI, nr. 48-49 (185-186), martie-aprilie, 2006;
  • Poziţia dialecticii speculative faţă de logica tradiţională, în „Academica”, XVI, nr. 50 (187), mai 2006;
  • Logica tradiţională din perspectivă modernistă, în „Academica”, XVI, nr. 51 (188), iunie 2006;
  • Ovidiu Papadima despre „rânduială”, în „Academica”, XVI, nr. 52-53 (189-190), iulie-august 2006;
  • Semnificaţia originară a Subsistenţei, în „Academica”, XVII, nr. 56-57 (193-194), noiembrie-decembrie, 2006;
  • Cuminţenia pământului. Un mod de a filosofa asupra artei lui Constantin Brâncuşi, în „Symposion”, IV, nr. 2 (8), 2006;
  • Viziunea lui Constantin Noica despre rostirea filosofică, în „Simposion”, V, nr. 1 (9), 2007.


Ediţii critice

  • Athanase Joja: Istoria gândirii antice, vol. I (De la presocratici la Aristotel), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980 (în colaborare cu C. Noica);
  • Ştefan Odobleja: Definiţia concepţiilor logice, în: „Ramuri“, nr. 12, 1981;
  • Athanase Joja: Istoria gândirii antice, vol. II (Comentarii aristotelice), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982 (în colaborare cu C. Noica);
  • Ştefan Odobleja: Raportul logicii cu alte ştiinţe, în: „Forum“, XXIV, nr. 3, 1982;
  • Titu Maiorescu: Un manual de logică inedit, în: „Astra“, XVII, nr. 1, 1983;
  • Titu Maiorescu: Logica elementară II şi III, în: „Astra“, XVII, nr. 3, 1983 şi XVII, nr. 6, 1983;
  • Ştefan Odobleja: Introducere în logica rezonanţei, Editura „Scrisul Românesc“, Craiova, 1984 (Prefaţă de C. Noica);
  • Titu Maiorescu: Elemente de logică pentru gimnazii, în: „Manuscriptum“ XV, nr. 1-2, 1984 şi XVII, nr. 1, 1986;
  • Titu Maiorescu: Scrieri de logică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988;
  • Alexandru Bogza: Sistemul conceptelor. Logica muzicii, în: „Academica“, I, nr. 6, 1991;
  • Dimitrie Cantemir: Mic compendiu asupra întregii învăţături a logicii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1995.

Premii şi distincţii

  • 1975 Premiul "Vasile Conta" al Academiei Romane
  • 2000 Medalia "150 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu" pentru contribuţia adusă la editarea operei eminesciene
  • 2004 Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de cavaler.