Metapedia se dezvoltă continuu - și avem nevoie de ajutorul Dumneavoastră să menținem această dezvoltare. Vă rugăm să contribuiți la campania noastră de strângere de fonduri.

Austria

De la Metapedia

Salt la: navigare, căutare
Steagul Austriei

Austria este un stat federal situat în Europa Centrală, cu o suprafaţa de 83.871 kmp. Este mărginită de Germania, şi Cehia (N), Slovacia, şi Ungaria (E), Slovenia, şi Italia (S), Elveţia, Liechtenstein (V). Capitala este la Viena, iar ca principale oraşe sunt: Graz, Linz, Salzburg şi Innsbruck. Forma de guvernământ este republica, ziua natională este pe 26 octombrie, iar limba vorbită este germana.În forma actuală, statul s-a înfiinţat ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. Pe plan internaţional noul stat a fost recunoscut prin Tratatul de la Saint Germain semnat în 10 septembrie 1919. Limba oficială a ţării este germana.

Cuprins

Istorie

Harta Austriei

În antichitate pe teritoriul Austriei trăiau triburi celtice care au întemeiat regatul Noricum. În anul 15 î. Hr. Noricum, Raetia şi Panonia au fost cucerite de romani şi transformate în provincii. Liniştea provinciei Noricum a fost tulburată prin aşezarea în nordul Dunării a unor triburi germanice (naristi, marcomani, şi quadi) care în perioada 166 – 180 d.Hr. făceau incursiuni de pradă. Ei au fost respinşi de împăratul Marcus Aurelius. În perioada de declin şi după căderea Imperiului Roman au avut loc noi invazii în secolul al V-lea: vandalii, vizigoţii şi hunii, urmaţi în secolele al V-lea şi al VI-lea, de germani, avari şi slavi.

Carol cel Mare îi învinge pe avari în mai multe lupte pentru ca în anul 796 să-i zdrobească decisiv distrugându-le şi capitala. Pentru a se apăra de atacuri Carol cel Mare înfiinţează provincii de graniţă denumite mărci. Printre acestea s-a numărat şi Marka de Est viitorul Osterreich.

Deranjat de numeroasele incursiuni ale ungurilor, Otto I a decis să-i atace, în momentul în care aceştia asediau Augsburgul. Lupta s-a dat în 10-12 august 955 la Lechfeld, unde regele Otto I (viitor împărat din 962) a obţinut o victorie strălucită producîndu-le un dezastru total ungurilor. Principalii conducători ai cavaleriei maghiare Bulcsu şi Lei, au fost prinşi şi spânzuraţi.

Între 976 şi 1246 conducătorii Austriei din familia de Banberg au contribuit la dezvoltarea mărcii construind oraşe şi drumuri, încurajând comerţul şi radicând-i prestigiul prin participarea la cruciade.

Stingerea casei de Babenberg a fost urmată de o perioadă de nelinişte şi incertitudine până când regele Ottokar al II-lea al Bohemiei (1253-1278) a ocupat şi a luat conducerea Austriei (precum şi Steiermark-ul şi Carniola). Oponentul lui Ottokar al II-lea a fost Rudolf I de Habsburg, ales din 1273 şi ca împărat al Sfântului Imperiu Roman. În anul 1278 acesta din urmă l-a învins pe Ottokar, iar prin 1283 cea mai mare parte a posesiunilor lui Ottokar au fost luate de Albert I, fiul lui Rudolf. Casa de Habsburg a stăpânit în secolul al XVI-lea un stat multi-naţional format din Bohemia, Moravia, Silezia şi Ungaria Occidentală. În perioada 1683-1699 are loc o ofensivă antiotomană încheiată prin pacea de la Karlowitz (1699), şi în urma căreia Imperiul Habsburgic se întinde asupra Ungariei, Transilvaniei, Sloveniei şi Croaţiei. În urma unui alt război între austrieci şi turci (1716 – 1718) încheiat cu pacea de la Passarowitz din 1718, habsburgii anexează şi Serbia, Banatul şi Oltenia.

Carol al VI-lea a avut ca obiectiv schimbarea regulilor de succesiune la tron. Pentru că nu avea fii şi voia să lase tronul fiicei sale Maria Tereza, a insistat pe lângă prinţii germani de a accepta Sancţiunea pragmatică, prin care schimba aceste reguli. Chiar dacă împăratul a făcut o serie de concesii în favoarea Prusiei şi Bavariei, acestea au încălcat acordul la care se ajunsese, dar în urma războiului de succesiune (1740-1748), Maria Tereza (1740-1780) iese învingătoare. Ea a introdus o serie de reforme în imperiu reorganizând sistemul juridic şi îmbunătăţindu-l pe cel şcolar, însă îl lasă în ruină financiară ca urmare a războiului cu Prusia pentru luarea Sileziei. Iosif al II-lea ca şi mama sa introduce o serie de reforme în spiritul absolutismului luminat: abolirea torturii şi a iobăgiei, libertatea tiparului şi a religiei, înfiinţarea de şcoli şi orfelinate, însă impunerea lor întâmpină rezistenţă şi după o perioada scurtă de timp eşuează. În 1806 Francisc al II-lea renunţă la coroana Sfântului Imperiu Roman, rămânând numai împărat al Austriei sub numele de Francisc I (al Austriei).

Asasinarea în 1914 a prinţului moştenitor Franz Ferdinand la Sarajevo a declanşat primul război mondial. Eşecul militar al Puterilor Centrale în război a fost factorul care a favorizat declanşarea revoluţiilor naţionale din cadrul dublei monarhii. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie 1918, s-a format Consiliul Naţional maghiar care dorea constituirea unui stat maghiar însă în graniţele lui medievale, neţinând seama de principiul autodeterminării popoarelor. Protestele austriecilor au început la 30 octombrie 1918 printr-o grevă generală, cu demonstraţii de amploare şi lozinci republicane. Valul revoluţionar se întinde în toată ţara şi la 11 noiembrie 1918 ultimul împărat habsburg Carol I, abdică şi pleacă din Austria. În aceast context, la 12 noiembrie 1918, Adunarea Naţională a proclamat Republica Austria.

În perioada interbelică problema unificării cu Germania a fost una din temele de dezbatere ale vieţii politice. Această unificare s-a petrecut în 12 martie 1938. Pe 12 martie din balconul primăriei din Linz, Hitler a anunţat alipirea Austriei la Germania denumită Anschluss, care a fost ratificat de 97% din populaţia celor două ţări.

După cel de-al doilea război mondial Aliaţii au ocupat Austria, pe care au separat-o iar de Germania. În 1955 ţara şi-a redobîndit independenţa cu condiţia păstrării neutralităţii.

Din 1995 Austria face parte din Uniunea Europeană, iar din 1999 a adoptat moneda euro.

Geografie

Este o ţară predominant muntoasă. Alpii Orientali cunoscuţi şi ca Alpii Austrieci (cu o altitudine maximă vr. Grossglockner de 3793 m) se împart în: Alpii Calcaroşi Nordici, Alpii Centrali şi Alpii Calcaroşi Sudici, cu văi longitudinale adânci create de cursurile de apă: Inn, Enns, Mur, Drava. Câmpii şi coline se întâlnesc în nordul Dunării. Râurile ce străbat ţara se varsă în Dunăre care are o lungime de 360 km pe teritoriul austriac. Din punct de vedere agricol are teren arabil în proporţie de 20%, păşuni şi fâneţe 26,4%, păduri 38,2% şi alte terenuri 15,4%. Clima este temperat-continentală cu precipitaţii abundente.

Guvernare

Austria este un stat democratic. Preşedintele este şeful statului, ales pentru mandate de cîte 6 ani prin vot popular. El desemnează primul ministru (cancelarul). Parlamentul e bicameral, compus din Camera Deputaţilor (Nationalrat) formată din 183 deputaţi aleşi prin vot direct şi Consiliul Federal (Bundesrat) compus din 64 reprezentanţi ai componentelor federaţiei (landuri).

Populaţie

Populaţia Austriei este de 8150835 locuitori, densitatea populaţiei fiind de 97 loc/kmp. Majoritatea locuitorilor sînt de etnie germană şi de religie catolică.

Organizarea politico-administrativă

Austria este organizată din punct de vedere politico-administrativ în nouă Landuri:

Harta Landurilor Austriei
Stema Austriei
Land-ul Capitala Supafaţa în km²
1. Burgenland Eisenstadt 3.965
2. Carintia Klagenfurt 9.536
3. Austria Inferioară St. Pölten 19.178
4. Austria Superioară Linz 11.982
5. Salzburg Salzburg 7.154
6. Steiermark Graz 16.392
7. Tirol Innsbruck 12.648
8. Vorarlberg Bregenz 2.601
9. Viena - 415

Legături externe

Unelte personale
În alte limbi