Constantin Giurescu (n. 10 august 1875, satul Chiojdu, judeţul Buzău - d. 15/28 octombrie 1919, Bucureşti) a fost istoric şi conferenţiar de istoria modernă a românilor la Facultatea de Litere,Universitatea din Bucureşti.
Biografie
- S-a născut pe 10 august 1875 în satul Chiojd, judeţul Buzău;
- Clasele primare le-a făcut în satul natal;
- A urmat liceul "Sfinţii Petru şi Pavel" din Ploieşti;
- A absolvit "Facultatea de litere" a Universităţii din Bucureşti;
- Este licenţiat în istorie şi geografie;
- Profesor suplinitor la liceul din Focşani, 1898;
- Director la liceul "Al. Hâjdeu" din Buzău, 1902 - 1903;
- A studiat la Viena cursuri de specialitate şi a cercetat arhivele "Ministerului de Război" şi pe cele ale "Curţii" şi "Statului";
- La revenirea în ţară a fost transferat la gimnaziul "Cantemir Vodă" din Bucureşti, 1906;
- Şef al Serviciului Arhivelor din Ministerul de Externe, 1908;
- Doctor în litere, Bucureşti, 1909;
- Membru corespondent al "Academiei Române", 1909;
- Conferenţiar la Facultatea de litere, Bucureşti, 1912;
- Membru activ al "Academiei Române", 1914;
- Secretar General al Ministerului de Instrucţie, 1918;
- Rector al Seminarului Normal Superior din Bucureşti, 1919;
- Director al serviciului Arhivelor din Ministerul de Externe, 1919.
Opera:
- Contribuţiuni la studiul cronicilor muntene, (1906)
- Contribuţiuni la studiul cronicilor moldovene, (1907)
- Documente şi regeste privitoare la Constantin Brâncoveanu (împreună cu N. Dobrescu);, (1907),
- Capitulaţiile Moldovei cu Poarta otomană, (1908)
- Oltenia sub austrieci. Documente, (1909)
- O carte despre politica externă a lui Rareş, (1910)
- Tratatul lui Constantin Cantemir cu austriecii, (1913)
- Letopiseţul ţării Moldovei de la Istratie Dabija până la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, (1913)
- Izvoadele lui Tudosie Dubău, Miron Logofăt, şi Vasile Demian, (1914)
- Vechimea rumâniei în Ţara Românească şi legătura lui Mihai Viteazul, (1915)
- Despre rumâni, (1916)
- Despre boieri, (1920)
