Creştin democraţie
De la Metapedia
Creştin-democraţia este o doctrină a cărei concepţie privind organizarea, funcţionarea şi conducerea societăţii constă în îmbinarea valorilor şi normelor religiei creştine cu principiile şi valorile democratice.
Cuprins |
Introducere
Potrivit declaraţiei lui Irving care susţine că creştin-democraţia ar fi o doctrină numai a catolicismului este o exagerare. Este cunoscut faptul că creştin-democraţia a apărut ca urmare a fuziunii catolicismului cu politica, însă trebuie precizat că şi alte culte au avut o contribuţie importantă la dezvoltarea ideologiei creştin-democrate: în Scandinavia, în Germania, în Elveţia şi în Olanda protestantismul, în Grecia şi în România cultele: greco-catolic şi ortodox.
Întrepătrunderea dintre catolicism şi politică a fost determinată de atitudinea Bisericii Catolice de a se implica activ în societate plecând de la principiul că „religia nu este o chestiune particulară şi că între lumea aceasta şi cea de dincolo există o interdependenţă puternică”. Acest principiu împreună cu politica socială a bisericii, disensiunile dintre confesiuni, nevoia de apărare faţă de anticlericalism, au stat la sfîrşitul secolului al XIX-lea la baza formării gândirii doctrinare catolice.
Odată cu schimbarea numelui de „catolic" în „creştin", orientarea partidelor s-a îndepărtat de catolicismul politic tradiţional, a căpătat autonomie faţă de biserică şi a devenit din ce în ce mai deschisă faţă de protestanţi şi de atei. Acest lucru a făcut ca în Germania şi Olanda, catolicii şi protestanţii să se unească într-un singur partid ceea ce a determinat de la sine ruperea creştin-democraţiei de politica catolică.
Ideologia
Încă de la început, în cadrul creştin-democraţiei s-au creat două orientări: curentul social al creştin-democraţiei (catolicismul social), mai conservator, fidel liniei conducătoare a Vaticanului, care conferă democraţiei o semnificaţie exclusiv morală, şi participării, un caracter social şi curentul politic al creştin-democraţiei mai radical, şi care se va îndepărta treptat de orientarea oficială a bisericii.
Doctrina creştin-democrată doreşte să umple golul dintre liberalism şi socialism, caracterizate una de individualism şi cealaltă de colectivism. Valorile fundamentale promovate de creştin-democraţie sunt: libertatea, egalitatea, solidaritatea şi participarea.
Partide creştine europene de referinţă
- Austria: Osterreichische Volkspartei (OVP)
- Belgia: Christlijke Volkpartij (CVP), Parti Social Chretien (PSC)
- Cehia: Krestanskâ a Demokratickâ Unie (KDU), Ceskoslovenska Strana Lidova (CSL)
- Danemarca: Kristelig Folkparti (KF)
- Finlanda: Suomen Kristillinen Liito (SKL)
- Franţa: Centre des Democrates Sociaux (CDS)
- Grecia: Nea Demokratia (ND)
- Olanda: Christen Democratisch Appel (CDA)
- Polonia: Zjednoczenie Chrzescijansko-Narodowe (ZCHN)
- Luxemburg: Chrestlech-Sozial Vollekspartei (CSV)IParti Chretien Social Lwcembourgeois (PCS)
- Germania: Christlich Demokratische Union (CDUl' Christlich-Soziale union (CSU)
- Norvegia: Kristelig Folkeparti (KRF)
- Italia: Partito Popolare Italiano (PPI), Sudtiroler Volkspartei (CVP)
- Portugalia: Partido do Centro Democratico e Social (CDS)
- România: Partidul Naţional Ţărănesc Creştin si Democrat (PNŢCD)
- Elveţia: Christlich-Demokratische Volkspartei der Schweiz (CVPS)
- Suedia: Kristdemokratiska Samhaells Partiet (KDS)
- Slovacia: Krestanskodemokraticke Hnutie (KDH)
- Slovenia: Slovenska Krscanski Demokrati (SKD)
Bibliografie
- V. Merolle, “Le ideologie in Italia”
- Gabriel Almond, “The ChristianParties of WesternEurope”
- David Broughton, “The Social Bases of Western European Conservative Parties”
