Creştin democraţie

De la Metapedia

Salt la: navigare, căutare

Creştin-democraţia este o doctrină a cărei concepţie privind organizarea, funcţionarea şi conducerea societăţii constă în îmbinarea valorilor şi normelor religiei creştine cu principiile şi valorile democratice.

Cuprins

Introducere

Potrivit declaraţiei lui Irving care susţine că creştin-democraţia ar fi o doctrină numai a catolicismului este o exagerare. Este cunoscut faptul că creştin-democraţia a apărut ca urmare a fuziunii catolicismului cu politica, însă trebuie precizat că şi alte culte au avut o contribuţie importantă la dezvoltarea ideologiei creştin-democrate: în Scandinavia, în Germania, în Elveţia şi în Olanda protestantismul, în Grecia şi în România cultele: greco-catolic şi ortodox.

Întrepătrunderea dintre catolicism şi politică a fost determinată de atitudinea Bisericii Catolice de a se implica activ în societate plecând de la principiul că „religia nu este o chestiune particulară şi că între lumea aceasta şi cea de dincolo există o interdependenţă puternică”. Acest principiu împreună cu politica socială a bisericii, disensiunile dintre confesiuni, nevoia de apărare faţă de anticlericalism, au stat la sfîrşitul secolului al XIX-lea la baza formării gândirii doctrinare catolice.

Odată cu schimbarea numelui de „catolic" în „creştin", orientarea partidelor s-a îndepărtat de catolicismul politic tradiţional, a căpătat autonomie faţă de biserică şi a devenit din ce în ce mai deschisă faţă de protestanţi şi de atei. Acest lucru a făcut ca în Germania şi Olanda, catolicii şi protestanţii să se unească într-un singur partid ceea ce a determinat de la sine ruperea creştin-democraţiei de politica catolică.

Ideologia

Încă de la început, în cadrul creştin-democraţiei s-au creat două orientări: curentul social al creştin-democraţiei (catolicismul social), mai conservator, fidel liniei conducătoare a Vaticanului, care conferă democraţiei o semnificaţie exclusiv morală, şi participării, un caracter social şi curentul politic al creştin-democraţiei mai radical, şi care se va îndepărta treptat de orientarea oficială a bisericii.

Doctrina creştin-democrată doreşte să umple golul dintre liberalism şi socialism, caracterizate una de individualism şi cealaltă de colectivism. Valorile fundamentale promovate de creştin-democraţie sunt: libertatea, egalitatea, solidaritatea şi participarea.

Partide creştine europene de referinţă

  • Austria: Osterreichische Volkspartei (OVP)
  • Belgia: Christlijke Volkpartij (CVP), Parti Social Chretien (PSC)
  • Cehia: Krestanskâ a Demokratickâ Unie (KDU), Ceskoslovenska Strana Lidova (CSL)
  • Danemarca: Kristelig Folkparti (KF)
  • Finlanda: Suomen Kristillinen Liito (SKL)
  • Franţa: Centre des Democrates Sociaux (CDS)
  • Grecia: Nea Demokratia (ND)
  • Olanda: Christen Democratisch Appel (CDA)
  • Polonia: Zjednoczenie Chrzescijansko-Narodowe (ZCHN)
  • Luxemburg: Chrestlech-Sozial Vollekspartei (CSV)IParti Chretien Social Lwcembourgeois (PCS)
  • Germania: Christlich Demokratische Union (CDUl' Christlich-Soziale union (CSU)
  • Norvegia: Kristelig Folkeparti (KRF)
  • Italia: Partito Popolare Italiano (PPI), Sudtiroler Volkspartei (CVP)
  • Portugalia: Partido do Centro Democratico e Social (CDS)
  • România: Partidul Naţional Ţărănesc Creştin si Democrat (PNŢCD)
  • Elveţia: Christlich-Demokratische Volkspartei der Schweiz (CVPS)
  • Suedia: Kristdemokratiska Samhaells Partiet (KDS)
  • Slovacia: Krestanskodemokraticke Hnutie (KDH)
  • Slovenia: Slovenska Krscanski Demokrati (SKD)

Bibliografie

  • V. Merolle, “Le ideologie in Italia”
  • Gabriel Almond, “The ChristianParties of WesternEurope”
  • David Broughton, “The Social Bases of Western European Conservative Parties”
Unelte personale