Mihai Racoviţă

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Mihai Racoviţă a fost domnitor în Moldova de trei ori: septembrie 1703 - 23 februarie 1705, 31 iulie 1707 - 28 octombrie 1709 şi 5 ianuarie 1716 - octombrie 1726 şi de două ori în Muntenia: octombrie 1730 - 2 octombrie 1731 şi septembrie 1741 - iulie 1744.

Era boier din ţară din sânge Cantacuzinesc şi ginere al lui Constantin Cantemir. În ţară a avut de luptat cu partidele boiereşti, iar în afară cu pretendenţii de la Poartă. Banii mulţi pe care îi reclamau aceste lupte l-au silit să mărească birurile existente şi să introducă altele noi. În prima domnie a fost înlocuit cu Antioh Cantemir (1705). În a doua domnie a fost mazilit şi dus la Constantinopol din cauza uneltirilor cu Petru cel Mare al Rusiei, iar pe tron a urcat Nicolae Mavrocordat. În 1716 datorită războiului austro-turc (1716 - 1718), a fost numit din nou ca domnitor, deoarece turcii erau convinşi că el era duşmanul nemţilor. Nemţii au intrat în Moldova şi erau cât pe ce să-l prindă, dar i-a bătut cu ajutorul tătarilor, l-a decapitat pe căpitanul Ferentz şi i-a ucis pe moldovenii trădători (a se vedea şi Crucea lui Ferentz). Tot cu tătarii a trecut în Transilvania, unde trebuia să sprijine,din ordinul sultanului, răscoala lui Francisc Rakoczy, dar rezistenţa nemţilor de la Bistriţa l-a determinat să se retragă. După ce i-a lăsat pe tătari să prade moşiile boierilor pentru că nu-i putea plăti, a apărut şi oastea ungurească a generalului Eszterhazy, care a jefuit ţara şi s-a dedat la cele mai neomenoase fapte. Mihai Racoviţă nu a avut curajul să-i înfrunte, însă a avut destulă grijă să mărească tot timpul birurile. Ca tovarăşi în a stoarce ţara de bani i-a luat şi el tot pe greci, ba chiar şi pe turci. Din cauza rivalităţii cu Nicolae Mavrocordat pentru tronul Ţării Româneşti, s-a trezit mazilit, aruncat în închisoare şi înlocuit cu Grigore al II-lea Ghica. Tronul Munteniei l-a câştigat totuşi în 1730 datorită răscoalei turceşti care l-a răsturnat pe sultan, pentru ca mai apoi să-l piardă din cauza mişcărilor politice făcute de turci (1731). Ultima domnie a fost şi cea mai apăsătoare pentru ţară. Deşi era boier din ţară, domnea în acelaşi spirit fanariot, care a întunecat acea epocă din istoria Principatelor Române. A murit la Constantinopol la 1744.

Vezi şi