Sciţi

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare
Sciţi

Sciţii erau o populaţie nomadă de neam iranian[1]. Trebuie menţionat că numele de sciţi era folosit de scriitorii antici greci pentru a denumi o serie de triburi nomade din Europa de Sud-Est şi din Asia[2] aşa că trebuie să considerăm totalitatea sciţilor de care se vorbeşte în general ca un conglomerat de popoare. Sciţii consideraţi cei adevăraţi, erau sciţii regeşti de care vorbeşte Herodot, sau 'socoloţi' (scoloţi) de rasă indo-iraniană, amestecaţi într-o oarecare măsură cu alte neamuri asiatice[3].

Ei au venit spre sfârşitul secolului 8 î.Hr.[4] dinspre Marea Caspică din zona unde este astăzi Kazahstanul şi s-au aşezat în nordul Mării Negre, între Muntii Carpati şi fluviul Don pe un teritoriu reprezentat astăzi de Moldova, Ucraina, şi vestul Rusiei[5]. Totuşi unii dintre ei au rămas pe loc cum sunt sakianii, iar alţii au traversat Munţii Caucaz, intrând în Asia Mică şi Mesopotamia[6].

În prima jumătate a mileniului I, Dacia a fost invadată mai întâi de cimerieni, iar mai apoi de triburile rătăcitoare ale sciţilor care au dominat politic ţinutul din stânga Dunării, care la Herodot apare sub denumirea de Sciţia, însă doar în Dobrogea s-au menţinut etniceşte mai mult, dar şi aici până la urmă au fost asimilaţi de geţi[7].

Şi în celelalte zone din nordul Mării Negre, începând din secolul III î.Hr. şi până în secolul I î.Hr., sciţii au fost treptat asimilaţi de populaţii nomade cum ar fi sarmaţii. În secolul I î.Hr. mai exista doar un grup restrâns de sciţi în Crimeea[8].

Note

  1. Giurescu & Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, p.173
  2. Enciclopedia Microsoft Encarta 2006, Scythians
  3. Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, p.767
  4. Encyclopædia Britannica 2007, Scythian
  5. Enciclopedia Microsoft Encarta 2006, Scythians
  6. Marea Istorie Ilustrată a Lumii, Vol.1, pag.64
  7. Giurescu & Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, p.31
  8. Marea Istorie Ilustrată a Lumii, Vol.1, pag.64

Legături externe