Psihologie

Psihologia este o specie a cunoaşterii ştiinţifice. Prin termenul de psihologie se semnifică acea specie a activităţii de cunoaştere ştiinţifică care are drept obiect sufletul, actualmente numit psihic. Etimologic termenul provine dintr-o combinaţie a doi termeni elini anume ψυχής care semnifică suflet şi λόγος care semnifică vorbire, adică vorbire despre suflet. Termenul psihologie a fost introdus de învăţatul german Rodolphe Goglenius în secolul al XVI-lea (Golu, 2002,p. 22). Totodată prin termenul de psihologie se semnifică şi totalitatea miloacelor ( principii, metode, tehnici, proceduri, instrumente) prin care este dezvăluit psihicul. De asemenea cuvântul psihologie semnifică suma produselor activităţii de cunoaştere a sufletului: opinii, ipoteze, şi cunoştinţe despre suflet. Activitatea psihologică implică cercetătorii, psihicul ca obiect de cunoscut, totalitatea operaţiilor psihologice de cunoaştere a sufletului, metodologia de investigare şi produsele cognitive finite ale cunoaşterii despre psihic: judecăţi nesigure şi neverificabile, judecăţi verificabile şi judecăţi verificate. Psihologia ca activitate de cunoaştere a sufletului se opreşte la finalitatea reproducerii fidele a stării de fapt a psihicului. Cunoştinţele de psihologie pot fi folosite în diferite aplicaţii care pot depăşi sarcinile de cunoaştere psihologică.

Obiectul cunoaşterii psihologice

Psihicul individual

Sufletul sau psihicul a fost sesizat de oameni din timpuri străvechi cînd era considerat ceva care animă din interior un lucru. Oamenii primitivi considerau că au suflet şi obiectele minerale şi plantele la fel cum au animalele şi oamenii. Actualmente se consideră că psihic au numai animalele şi oamenii. Sub aspectul compoziţiei nici acum nu se poate stabili suportul sufletului considerându-se în investigare doar aspectului său activ, procesual şi eventual aspectul manifest al conduitei. De asemenea pot fi cunoscute prin introspectare stările iniţiale şi finale ale sufletului.

În limitele precizate s-a constatat că sunt cercetabile procesele psihice. Procesele psihice bazale apar la animale şi se menţin la om, ele fiind cele de motivare, cogniţie, afecţie şi voliţie.

Procesele psihice motivaţionale, cognitive, afective şi volitive nu se desfăşoară în sine, independent ci se integrează în activităţi psihice. Activităţile psihice sunt sisteme procesuale cu finalitate existenţială şi adaptativă.

Bibliografie

Golu, Mihai, 2002 Bazele psihologiei generale, Editura Universitară, Bucureşti.