Augustin Bunea

Augustin Bunea (n. 4 august 1857, Vad, comitatul Făgăraş - d. 30 noiembrie 1909, Blaj, comitatul Alba de Jos) a fost un istoric şi teolog greco-catolic român, membru titular al Academiei Române.

Studiile

Primii ani de şcoală îi face la Şcoala Confesională din satul natal, apoi la Şcoala Grănicerească din satul vecin (la cca 3 km distanţă de Vad), Ohaba, (azi în comuna Şinca, din judeţul Braşov), încheind studiile primare în anul 1870.

Studiile gimnaziale le face la Gimnaziul Românesc din Braşov (1870 - 1877), unde l-a avut coleg, între alţii, pe Andrei Bârseanu, Şcoala poporană din Făgăraş şi depe Târnave, Vol. I, Făgăraşul, p. 462., iar apoi, începând din primăvara anului 1877, la Gimnaziul din Blaj. În toamna aceluiaşi an (1877), este trimis de către Mitropolitul blăjean Ioan Vancea, la Colegiul Urban De Propaganda Fide din Roma (1877 - 1882), unde a obţinut doctoratul (1882). Augustin Bunea a publicat un mare număr de lucrări privitoare la istoria Transilvaniei şi mai cu seamă de istorie bisericească, pe baza unor izvoare inedite până atunci. A fost prieten apropiat cu savantul istoric Nicolae Iorga şi cu Andrei Bârseanu, fostul său coleg de la Braşov, cunoscut mai ales prin culegerea de folclor din Ardeal.

Opera

• Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa. Schiţă biografică, Blaj, 1890;
• Institutele din Blaj, (Conferinţă), Blaj, 1892;
• Chestiuni din istoria dreptului Bisericii româneşti unite, 2 volume, Blaj, 1893-1894;
• Şematismul Veneratului Cler al Arhidiecezei Metropolitane greco-catolice române de Alba Iulia şi Făgăraş, Blaj, 1900;
• Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728-1751), Blaş, 1900;
• Statistica românilor din Transilvania în anul 1750 făcută de vicarul episcopesc Petru Aron, Sibiu, 1901;
• Istoria românilor ardeleni de la 1751 până la 1764, Blaş, 1902;
• Vechile episcopii româneşti a Vadului, Geoagiului, Silvaşului şi Bălgradului, Blaş, 1902;
• Episcopii Petru Paul Aaron şi Dionisiu Novacovici sau Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria, Blaj 1906;
• Istorie scurtă a Bisericii Române Unită cu Roma;
• Amintirea lui Timotei Cipariu;
• Metropolitul Sava Brancovici;
• Discursuri. Autonomia Bisericească. Diverse, Blaş, 1903.

Articole apărute în periodice

• Gazeta Transilvaniei - Braşov,
• Transilvania - Sibiu,
• Tribuna - Sibiu,
• Unirea - Blaj (Augustin Bunea a fost cofondator al publicaţiei, alături de episcopul Vasile Hossu, dr. Alexandru Grama, dr. V. Smighelschi şi dr. Izidor Marcu, în anul 1900).
• Foaia bisericească şi şcolară din Blaj,
• Enciclopedia Română - Sibiu.

Lucrări publicate postum

• Stěpânii Ţěrii Oltului, Ediţia Academiei Române, XXXIV, Bucureşti, 1910, (Discurs de recepţie la Academia Română, care n-a fost însă rostit);
• Încercare de Istorie a Românilor până la 1382, Bucureşti, 1912;
• Istoria regimentelor grănicereşti, Bucureşti, 1941.

Aprecieri

• Nicolae Iorga, a spus, la moartea lui Augustin Bunea, în şedinţa Camerei Deputaţilor: „Augustin Bunea a fost o glorie a culturii româneşti de dincolo. Istoric desăvârşit, care a pus bazele studiilor critice privitoare la istoria Românilor din Ardeal, orator fără păreche, scriitor din aceia cu care Românii de dincolo îşi fac cinste, Augustin Bunea a ţinut strânse, în toată activitatea sa literară, legăturile culturale ale Românilor din Ardeal cu Românii de aici.”
• Un muzeu din Blaj îi poartă numele: Muzeul de Istorie „Augustin Bunea”.
• O placă de marmură aşezată pe zidul unei case din centrul Blajului aminteşte trecătorului că în acea clădire a locuit Augustin Bunea.
• La Vad, pentru cinstirea fiului satului, Augustin Bunea, pe un perete al Bisericii „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, a fost aşezată o placă de marmură albă de Ruşchiţa, în anul 1966.

In C. Stan, Şcoala poporană din Făgăraş şi depe Târnave, Vol. I, Făgăraşul, p. 463.