Metapedia Fundraiser 2018: The Internet is the foremost field in the metapolitical battle of our time. Help us hold down the front. | |||
| |||
Fecioara Maria
Fecioara Maria (aramaică: Maryām;ebraică: Miriam) sau Sfânta Maria sau Maica Domnului este un binecunoscut personaj biblic al Noului Testament şi cel mai mare sfânt al Creştinismului după Iisus Hristos. Privită cu mare veneraţie în bisericile catolică şi ortodoxă, Maria este un simbol central al Creştinismului având cele mai multe temple si biserici ridicate de-a lungul timpului. Îi sunt dedicate nu mai puţin de şapte sărbători în calendarul ortodox: 15 august - Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - 21 noiembrie, Buna Vestire - 25 martie, Soborul sau Adunarea Maicii Domnului - 25 decembrie, Acoperământul Maicii Domnului - 1 octombrie şi Izvorul Tămăduirii.[1]
Maria este consemnată de toate cele patru evanghelii fie ca personaj central al scenelor miraculoase ale conceperii sau naşterii lui Iisus, fie ca personaj secundar unde o întâlnim sub apelativul " mama lui Iisus " chiar şi in Faptele Apostolilor 1,14.
Printre alte texte importante antice care o pomenesc se numără Protoevanghelia lui Iacov, care conţine o descriere a naşterii şi vieţii Mariei, Coranul şi alte evanghelii apocrife.
Cuprins
Viaţa
Copilăria
Părinţii Fecioarei Maria sunt sfinţii Ioachim şi Ana. Cele trei surse antice ce conţin informaţii cu privire la viaţa lui Ioachim şi Ana sunt cele trei evanghelii apocrife: Protoevanghelia lui Iacov[2], Naşterea Fecioarei Maria(considerată parte a protoevangheliei scrisă de Iacov - fiul lui Iosif)[3] şi Evanghelia lui Pseudo-Matei[4]. Aceste texte atestă că atât Sfantul Ioachim era din semnţia lui Iuda şi descendent al Regelui David cât şi Ana cu care se căsătoreşte la 20 de ani. Conform tradiţiei ortodoxe, în Menaea grecească- cele 12 volume ce conţin vieţile sfinţilor din fiecare lună, părinţii sfintei Ana ar aparţine tribului lui Levi şi s-ar numi Mathan şi Maria şi numai Ioachim ar fi din neamul lui Iuda. [5][6]
Dacă Iisus s-a născut la sfârşitul anului 8 îen atunci când a avut loc recensământul regelui Augustus menţionat în Evanghelii, atunci, ţinând cont de faptul că Maria avea 15 ani când l-a născut, anul de naştere al Mariei este în anul 23 îen. [7]
Conform evangheliilor apocrife Ioachim şi Ana după 20 de ani de căsătorie nu au obţinut nici un copil iar Maria este primită în urma rugăciunilor şi postului ambilor sfinţi.
Referitor la viaţa Mariei dupa încredinţarea de către părinţi templului, în Evanghelia lui Pseudo-Matei se spune că, până la convorbirea cu arhanghelul Gabriel menţionată în evanghelie(Bunavestire), Maria a întreţinut convorbiri cu îngerii de nenumarate ori, ba chiar primea zilnic hrana de la un înger.[8] Tot aici Maria face apologia fecioriei şi îşi profeteşte pururea feciorie.[9]
Tot acest text atestă obiceiul creşterii fecioarelor pe lângă templu până la vârsta când acestea trebuiau să se căsătorească, ba chiar al celor nobile:
„Preotul Abiathar: Ascultaţi-mă, fii ai lui Israel, şi să vă intre bine în urechi vorbele mele! De când a fost ridicat Templul de către Solomon, au trăit în el multe fecioare - fiice de regi, de profeţi, de arhierei sau de preoţi simpli; toate alese şi admirabile. La vârsta cuvenită însă, au fost date bărbaţilor în căsătorie, urmând rânduiala celor dinaintea lor, şi prin aceasta au plăcut lui Dumnezeu. Singură, Maria a găsit un nou chip de a se face plăcută lui Dumnezeu, făgăduindu-i că va rămâne fecioară. De aceea cred că prin întrebarea noastră şi prin răspunsul lui Dumnezeu vom şti în grija cui trebuie să o încredinţăm”.[10]
În urma unei trageri la sorţi însoţită de semne divine, Maria este încredinţată lui Iosif spre ocrotire. Aceste evanghelii specifică faptul că Iosif era deja bătrân şi văduv şi avea deja mai mulţi fii. Ba încă se pare ca Maria era mai mică decât aceştia şi, conform Copilăriei lui Iisus revelată prin Jakob Lorber, Maria se adresa lui Iosif cu apelativul: tată Iosif.[11] Tot această carte consemnează faptul că Iosif trecuse de 70 de ani .
Astfel Maria ajunge în grija lui Iosif şi de aici la aceste evanghelii apocrife ce conţin informaţii despre viaţa ei se adaugă şi evangheliile biblice.
Maria rămâne grea prin miracol divin şi, după ce Iosif este lămurit să o accepte în continuare de îngeri(Matei 1:20) şi nevoit să o ia de soţie, urmează ceea ce este binecunoscut din tradiţia bisericiească şi evanghelii: deplasarea spre Betleem, naşterea lui Iisus în peştera şi adăpostirea lui inconjurat de cele doua animale, boul şi asinul, cu care familia venise din Nazaret la Betleem. Asinul înşeuat pentru a o purta pe Maria iar boul pt a trage la căruţa cu merinde.
O altă explicaţie extrem de utilă şi necesară şi lămuritoare este aceea ca Iosif s-a deplasat cu familia sa în Betleem pentru recensământ pentru că acolo se află comisia de recenzare.
Împăratul roman Augustus a trimis în toate ţinuturile un ordin, conform căruia toate popoarele imperiului său trebuiau să fie inregistrate, numărate şi clasificate în vederea recrutării şi stabilirii impozitelor.
Iar nazarinenii nu au fost excluşi din acest ordin, motiv pentru care Iosif s-a văzut nevoit să meargă şi el la Betleem, oraşul lui David, deoarece comisia de înregistrare se afla acolo.[...]Adevărat, aproape că mă ruşinez în faţa fiilor lui Israel; căci eu ştiu că sunt un moşneag trecut de 70 de ani! Ce vor spune cand voi declara ca soţie pe această copilă care abia dacă a împlinit cinsprezece ani şi este însărcinată în ultima lună?![12]
Naşterea în peştera este însoţită de celelalte momente bine cunoscute: confirmarea faptului că Maria a rămas fecioară şi după naştere prin mărturia Salomeei, închinarea păstorilor, apoi a magilor, fuga în Egipt, întoarcerea din Egipt şi minunile săvârşite de Iisus în copilăria Lui: învierea unor copii, dă viaţa unor vrabii facute din lut, confruntări cu anumiţi învaţători care ar fi trebuit să îl înveţe pe Domnul dar care repede ajungeau sa fie sideraţi de marea înţelepciune a copilului şi altele.
Restul vieţii
Conform Marii Evanghelii a lui Ioan, de J. Lorber, părinţii Mariei, Ioachim şi Ana trăiau când Maria a fost încredinţată de către templu lui Iosif şi chiar şi-au dat consimţământul pentru căsătoria ce a avut loc apoi.[13] . Conform aceluiaşi text Iosif a adoptat mai multe fete pe când Iisus era mic. Aceste fete sunt pot fi atât surorile Mariei, şi informaţia despre anumite fecioare care şedeau cu Maria la Iosif se regăseşte şi în evanghelia apocrifă a lui pseudo-Matei dar sub altă formă, dar pot fi şi surorile lui Iisus de care evangheliile canonice amintesc. Iisus îl numeşte pe Iosif “tatăl meu adoptiv”. [14]
Tot aici aflăm că Iosif a murit cu câţiva ani înainte, deci până ce Iisus să împlinească 30 de ani şi să îşi înceapă misiunea. Ceea ce înseamnă că a trăit în jur de 100 de ani, 70 şi ceva având deja când templul i-a încredinţat-o pe Maria.[15]. Conform revelaţiei lui Lorber, Iosif avea 5 fii.[16]Se confirmă aici că tatăl lui Iosif se numea Elie iar Maria făcea parte tot din neamul lui David. [17]
Hipolit al Tebei susţine că Maria a trăit încă 11 ani după răstignirea lui Iisus până în 41 en.[18] Ceea ce înseamna că Maria a trăit 59 de ani dacă ne raportăm la cei 11 ani trăiţi în urma lui Iisus, sau 64 dacă considerăm adevarat numai anul pe care Hipolit îl avansează şi răstignirea nu a avut loc în anul 30 en ci mai devreme în anul, 25 sau 26 en dacă Iisus s-a născut în anul 8 îen când a avut loc recensământul lui Cezar Augustus.
O altă vizionară care oferă date importante despre viaţa Mariei este Anna Ecaterina Emmerich, după ale cărei viziuni a fost descoperit locul unde se spune că Fecioara Maria şi-a trăit ultimii ani din viaţă: Effes, Turcia astăzi.
Adormirea şi ridicarea la cer
Atât tradiţia bisericească cât şi evangheliile apocrife susţin la unison mai multe elemente legate de sfârşitul vieţii pământeşti al Fecioarei Maria, şi anume: un înger o anunţă cu trei zile înainte, apostolii vin pentru a fi prezenţi purtaţi prin văzduh de puterea lui Dumnezeu, mai multe minuni şi vindecări au loc în timpul ceremoniei religioase ce are loc şi, atât textele cât şi tradiţia afirmă că apoi şi trupul Fecioarei Maria a fost ridicat la cer asemenea trupurilor lui Enoh, Ilie sau Iisus Hristos.[19][20]
Venerarea
Titluri
Rugăciuni
Catedrale, biserici
Citate
- „Preasfânta Fecioară Maria, ea singură, șezând între Dumnezeu și oameni, pe Dumnezeu L-a făcut Fiul omului, iar pe oameni i-a făcut fiii lui Dumnezeu; (Sfântul Nicodim Aghioritul) [21]
Note
- ↑ http://www.crestinortodox.ro/liturgica/sarbatorile/sarbatorile-maicii-domnului-70788.html
- ↑ http://www.arcb.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=7017:capitolele-ix-xvi-alegerea-lui-iosif-ca-so-virginal&catid=321:protoevanghelia-lui-iacob
- ↑ http://www.arcb.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=7016:capitolele-i-viii-naterea-mariei-i-prezentarea-la-templu&catid=321:protoevanghelia-lui-iacob
- ↑ http://www.arcb.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=7024:partea-intai&catid=323:evanghelia-lui-pseudo-matei
- ↑ http://www.newadvent.org/cathen/01538a.htm
- ↑ http://ro.orthodoxwiki.org/Ioachim_%C8%99i_Ana#Vie.C8.9Bile
- ↑ http://www.orlutheran.com/html/census.html
- ↑ Evanghelia lui Pseudo-Matei, Cap VI
- ↑ Evanghelia lui Pseuso-Matei, Cap VII
- ↑ Evanghelia lui Pseudo-Matei, Cap VIII
- ↑ http://www.scribd.com/doc/3152998/JAKOB-LORBER-Copilaria-lui-Iisus Copilăria lui Iisus, Jakob Lorber, cap 31
- ↑ Copilăria lui Iisus, Jakob Lorber, Ed. Shambala, partea I, cap I, pg 12
- ↑ Marea Evanghelie a lui Ioan, Jakob Lorber, Ed Shambala, vol1, cap 171, v.7)
- ↑ Marea Evanghelie a lui Ioan, J. Lorber, vol1 cap. 196,18
- ↑ Marea Evanghelie a lui Ioan, Jakob Lorber, Ed Shambala, vol1, cap 230, v.10)
- ↑ Marea Evanghelie a lui Ioan, J. Lorber, vol1 cap.86
- ↑ Marea Evanghelie a lui Ioan, J. Lorber, vol1 cap.171
- ↑ Paul's early period: chronology, mission strategy, theology| author = Rainer Riesner| url = http://books.google.com/books?id=7mAqa7PYr4kC&pg=PA120&lpg=PA120&dq=Hippolytus+of+Thebes#v=onepage&q=Hippolytus%20of%20Thebes&f=false
- ↑ http://www.maicadomnului.ro/cinstita-mutare-a-preaslavitei-stapanei-noastre-nascatoare-de-dumnezeu-si-pururea-fecioarei-maria_l84_p0.html
- ↑ Apocalipse apocrife ale Noului Testament, Ed. Herald, Bucureşti, 2007, cap. Adormirea Maicii Domnului, p. 119
- ↑ http://ro.orthodoxwiki.org/Maica_Domnului#Citate_despre_Maica_Domnului