Filozofie

Filozofia (filosofia) este o ştiință constituită dintr-un ansamblu închegat de noțiuni şi idei care interpretează şi reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale, constituind o concepție generală despre lume şi viață.

Etimologia termenului fisosofie: philos înseamnă dragoste, iubire, lumină, iar sophia înseamnă înţelepciune şi înseamnă dragoste de înţelepciune.

Domeniile de studiu ale filosofiei

Domeniile de studiu ale filosofiei sunt:

• Ontologia (ontos = existenţă ; logos = teorie, ştiinţă) care înseamnă teoria generală a existenţei. Preocuparea acestei direcţii este descoperirea unui principiu explicativ al întregii calităţi.
• Gnoseologia (gnossos = cunoaştere ; logos = teorie) care înseamnă teoria generală a cunoaşterii. Această cunoaştere poate fi comună ori ştiinţifică. Cunoaşterea ştiinţifică mai este denumită şi epistemologică (epistemă = ştiinţă; logos = teorie) însemnând teoria cunoaşterii ştiinţifice.
• Axiologia (axis = valoare; logos = teorie) adică teoria valorilor şi are drept scop studiul valorilor (morale);
• Antropologia (antropos = om; logos = teorie) adică teoria condiţiei umane
• Sociologia
• Psihologia
• Logica
• Estetica
• Ştiinţele socio-umane

Funcţiile filosofiei sunt:

• 1.Cognitiv teoretizatoare
• 2.Axiologică valorizatoare
• 3.Practic transformatoare

Metoda în filosofie

Prin metodă se înţelege în general, un drum, o cale sau un procedeu de înfăptuire a unei acţiuni, de atingere a unui scop. Însăşi etimologia termenului vine din grecescul methodos care înseamnă drum, cale. În domeniul filosofiei, metoda este cale pe calea pe care o urmează gândirea în perpetua sa mişcare spre adevăr. În istoria filosofiei au fost propuse metode multiple şi diferite. Acestea pot fi însă grupate în metode dialectice şi metafizice. Cele dialectice propun înţelegerea realităţii ca fiind într-o continuă devenire, mişcare. Devenirea este determinată de însăşi tensiunile interioare ale realităţii. Prin metoda dialectică mişcarea este de fapt o automişcare şi nu o forţă imprimată din transcendent, din afara realităţii. Metafizica dimpotrivă propune înţelegerea realităţii într-un mod static, fragmentar, lipsit de posibilitatea aflării sursei mişcării în interiorul realităţii. Dialectica şi metafizica sunt două metode raţionale. Aceasta este şi trăsătura ce defineşte filosofia spre deosebire de religie. Religia ca şi filosofia se ambiţionează să ofere o imagine asupra realităţii. Metodele lor sunt însă diferite. În timp ce religia face apel la credinţă (afectivitate), filosofia se construieşte pe cale raţională.