Frédéric Mistral

Frédéric Mistral ( n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône - d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904.

Motivaţia Juriului Nobel

"ca o recunoaştere a originalităţii lui pline de prospeţime şi a inspiraţiei adevărate a creaţiei lui poetice, care reflectă fidel priveliştile ţării sale şi sufletul autentic al poporului său, şi, de asemenea, ca o recunoaştere a activităţii lui semnificative ca filolog provensal".

Date biografice

Joseph - Étienne Frédéric Mistral s-a născut la 8 septembrie 1830, în localitatea Bouches-du-Rhone din sudul Franţei. Tatăl său este proprietar al Mas-ului du Juge, unde poetul va locui până la moartea acestuia (1885). Face studii la şcoala rurală de la Saint-Michel-de-Frigolet, apoi la Pensionatul Dupuy şi la Colegiul Regal din Avignon. Prima sa încercare poetică (încurajată de Joseph Roumanille, "repetitor" la Colegiul din Avignon şi unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori şi prieteni ai scriitorului) este traducerea unui psalm (1846). După ce îşi trece bacalaureatul la Nîmes (1847), compune într-o primă formă poemul în patru cânturi Li Meissoun (Secerişul), imitaţie a Georgicelor lui Virgiliu (1848). În acelaşi an este trimis la Aix-en-Provence spre a-şi lua licenţa în drept şi publică singura poezie pe care a scris-o în limba franceză, o Odă închinată Republicii. Saint René Taillandier alcătuieşte şi publică o antologie a poeziei occitane. Li Prouvencalo (Provesalii) care se deschide şi se închide cu două poeme de Mistral (1851). În 1854, Mistral, împreună cu alţi scriitori de limbă provensală (felibri), înfiinţează societatea literară Le Félibrige.Pe data de 25 martie 1915 Frédéric Mistral se stinge din viaţă.Conform cărţii “Al şaselea simţ al animalelor” de Philippe de Wailly, câinele lui Frédéric Mistral i-a rămas fidel şi după decesul acestuia prin faptul că a rămas pe mormântul stăpânului şi a refuzat să se mai hrănească.

Opera

• Li Meissoun (Secerişul), scris în 1848, publicat în 1927
• Mirèio, 1859
• Calendau, 1867
• Lis Isclo d'Or (Insulele de aur), 1875
• Lou Tresor dóu Felibrige (Tezaurul Felibrilor),1878 - 1886
• Nerto, 1886
• La Rèino Jano (Regina Jano), 1890
• Lou Pouèmo dóu Rose (Poemul Ronului), 1897
• Memori e Raconte (Memorii şi povestiri), 1906
• Discours e Dicho (Discursuri şi povestiri), 1906
• La Genèsi (Geneza), 1910
• Lis Oulivado(Câmpurile cu măslini), 1912
• Proso d'Armana (Proza de Almanah), 1926
• Nouvello Proso d'Armana (O nouă proză de Almanah), 1927
• Darriero Proso d'Armana (Ultima proză de Almanah), 1930
• Escourregudo per l'Itali (Excursie în Italia), 1930
• Mi Rapugo (Spice adunate, inedit)