Frumos

Frumos este una dintre cele trei proprietăţi fundamentale pe care spiritului omenesc le apreciază ca fiind cel puţin de egală importanţă cu proprietatea fundamentală numită Real şi cu proprietata fundamentală numită Bun. Frumos este un termen ce desemnează o proprietate a unui obiect strâns legat de existenţa umană. Poate fi frumos numai acel obiect ce îndeplineşte condiţia de a fi cunoscut de om şi care este bun pentru om. Această consideraţie a frumosului indică o poziţie superioară faţă de valoarea realului şi a bunului. Obiectul frumos angajează întegral fiinţa umană spre deosebire de ceea ce este doar real sau de ceea ce este bun care pot angaja parţial omul. Condiţia realităţii şi bunătăţii sunt condiţii fără de care frumosul nu poate exista. Pentru a fi frumos o entitate trebuie mai întâi să fie reală apoi să fie bună.O entitate este frumoasă numai dacă depăşeşte condiţia de a fi reală şi bună întrucât lucrul frumos este ceea ce este aşa cum trebuie să fie (Liviu Rusu) asimilând şi sintetizând în sine şi realitatea şi bunătatea unei entităţi.

Bibliografie

Apostol Pavel, Banu Ion, Dicţionar de filozofie, Editura politică, Bucureşti, 1978

Rusu Liviu, Logica frumosului