Iuliu Haţieganu

Iuliu Haţieganu (n. 14 aprilie 1885, Dârja, Cluj - d. 4 septembrie 1959, Cluj) medic internist român recunoscut în mod special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă. Astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj îi poartă numele. A fost membru al Academiei Române şi fratele politicianului Emil Haţieganu.

Iuliu Haţieganu s-a născut în familia unui preot greco-catolic de pe Valea Someşului, având alţi 4 fraţi (Emil Haţieganu, Eugen Haţieganu, Simion Haţieganu, Ioan Haţieganu). A absolvit gimnaziul superior greco-catolic din Blaj, unde a fost coleg de clasă cu viitorul cardinal Iuliu Hossu, ambii fiind cunoscuţi ca elevi excepţionali la învăţătură. A urmat Facultatea de medicină a Universităţii din Cluj. În 1910 îşi încheie studiile, cu un strălucit doctorat. Haţieganu a dat adovada unui medic extraordinar încă de la început, fiind considerat unul dintre cei mai buni medicinişti, un "primus inter pares", stimat de toţi colegii săi şi susţinut de marele său maestru, profesorul Zsigmond Puryesz.S-a făcut cunoscut încă din 1914 în literatura de specialitate printr-un studiu asupra galactozuriei alimentare, publicat în "Jurnalul Medical" din Budapesta. A fost unul din delegaţii tineretului universitar la Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi a susţinut în faţa Consiliul Dirigent al Transilvaniei înfiinţarea Universităţii din Cluj. Ulterior va prezida şi primul Congres al Medicilor, unde prietenul său, medicul militar Iuliu Moldovan, numit de Consiliul Dirigent în funcţia de secretar cu problemele sănătăţii publice, va prezenta un raport asupra stării sănătăţii populaţiei din Transilvania, subliniind necesitatea reluării activităţii la Facultatea de Medicină din Cluj.La 34 de ani a ţinut prima prelegere universitară în limba româna din Ardeal, “Problema icterului cataral“ prin care a pus bazele învăţământului superior medical clujean. În perioada interbelică medicina clujeană a avut cea mai frumoasă şi plină de rezultate perioadă.Alături de Ioan Goia, Iuliu Haţieganu a adunat la catedre specialişti excepţionali ca Victor Papilian, Titu Vasiliu, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Victor Babeş, Constantin Levaditi sau Emil Racoviţă. În urma Dictatului de la Viena, clinicile clujene s-au mutat la Sibiu.Profesorul Haţieganu, al cărui nume îl poartă astăzi Universitatea de Medicină şi Farmacie, a fost un exemplu rar. Marele merit al lui Haţieganu, însă, este acela că a reuşit să formeze un corp didactic excepţional care a dus mai departe până astăzi valoarea medicinii româneşti. Personalitate puternică, a coagulat repede o echipă, care s-a trasformat într-un colectiv profesional de elită, atât la catedre cât şi în clinici. Din fonduri proprii, colectă publică şi bani de la ASTRA, Haţieganu a înfiinţat între 1930-1932 la Cluj-Napoca un parc destinat mişcării sportive a tinerilor. Parcul sportiv Iuliu Haţieganu, aflat pe malul Someşului şi cu o suprafaţă de 25 ha, profesorul l-a dedicat unicului său copil, mort la numai 8 ani şi este şi astăzi, după 70 de ani, unul din cele mai frumoase spaţii recreative din Cluj.

Bibliografie

• Ştefan Blăjan: Contemporanii şi urmaşii despre Iuliu Haţieganu, Cluj 1985,
• Florea Marin: Vieţi dedicate omului: personalităţi medicale clujene, vol I. Iuliu Haţieganu, Jozsef Jakabi, Victor Papilian, Cluj 1993,
• Florea Marin: Iuliu Haţieganu, Cluj 1999.