Oliver Cromwell (25 aprilie 1599 – 3 septembrie 1658) a fost un lider militar şi politic englez, cunoscut în special pentru contribuţia sa la transformarea Angliei într-o republică federală („Commonwealth”) şi pentru rolul său posterior de Lord Protector al Angliei, Scoţiei şi Irlandei. Armata sa a Noului Model i-a înfrânt pe regalişti în cadrul Războiului Civil Englez. După executarea regelui Carol I în 1649, Cromwell a dominat Commenwealthul de scurtă durată al Angliei, a cucerit Irlanda şi Scoţia, şi a fost Lord Protector din 1653 până la moartea sa în 1658.Cromwell provenea din clasa gentryului de mijloc, şi a fost un personaj mai degrabă obscur în primii patruzeci de ani de viaţă, ajungând fermier yeoman în anii '1630 din motive personale şi financiare. Cu toate acestea, a revenit în rândul gentryului mulţumită unei moşteniri lăsate de unchiul său. O experienţă de conversiune religioasă din aceeaşi decadă l-a determinat să adopte un stil independent de puritanism ca nucleu de bază al vieţii şi acţiunilor sale.
Cromwell a fost membru al Parlamentului (Camera Comunelor) de Cambridge în timpul Parlamentului Scurt (1640) şi Lung (1640-49), şi s-a implicat mai apoi în Războiul Civil Englez de partea „Capetelor rotunde” sau parlamentarilor. Un soldat excelent, a trecut de la comandarea unei singure trupe de cavalerie la comanda întregii armate. Cromwell a fost a treia persoană care a semnat sentinţa de moarte a lui Carol I în 1649, şi a fost membru al Rump Parliament (1649-1653), fiind desemnat de Rump să preia comanda campaniei engleze în Irlanda (1649-1650). A condus apoi o campanie împotriva armatei scoţiene între 1650-1651. Pe 20 aprilie 1653 a dizolvat parlamentul Rump, organizând o Adunare de scurtă durată cunoscută ca Barebone's Parliament, înainte să ajungă Lord Protector al Angliei, Scoţiei şi Irlandei pe 16 decembrie 1653.Când regaliştii au revenit la putere în 1660, cadavrul său a fost exhumat, atârnat în lanţuri, şi decapitat.
