Radu R. Rosetti

Radu R. Rosetti (n. 20 martie 1877, Căiuţi, Bacău - d. 2 iunie 1949, Închisoarea Văcăreşti) a fost un istoric şi general român, membru titular al Academiei Române.

După terminarea cursului primar la şcoala din comuna natală îşi continuă studiile la Liceul Naţional din Iaşi, urmează cursul pregătitor pentru Şcoala de poduri şi şosele, în 1899 este absolvent al Şcolii Militare de artilerie şi geniu, iar în 1906 al Şcolii superioare de Război.Radu R. Rosetti a avut o merituoasă activitate ca şef al Biroului Operaţii din cadrul Marelui Cartier General, ca ofiţer de Stat Major şi apoi comandant al Regimentului 47 / 72 Infanterie; este rănit în lupta de la Răzoare (6 august 1917), pentru faptele sale eroice fiind decorat prin decret regal cu cea mai înaltă distincţie militară, „Ordinul Mihai Viteazul”, clasa a III-a. După război este numit ataşat militar la Londra, apoi comandant de brigadă şi, ulterior, director al Cursurilor de pregătire pentru ofiţerii superiori. În 1924 este înaintat la gradul de general.Reputat practician şi teoretician, autor al unor studii de Istorie şi teorie militară de incontestabilă importanţă, preşedinte al Consiliului de Conducere al Muzeului Militar Naţional, muzeu pentru înfiinţarea căruia militase încă din 1914, Radu R. Rosetti este din 1927 membru corespondent, iar din 1935 membru titular al Academiei Române. Între anii 1931-1940 conduce Biblioteca Academiei.Considerat drept cel mai important cercetător al istoriei militare a poporului român, om de o aleasă cultură, generalul academician Radu R. Rosetti, care pe parcursul întregii sale vieţi a detestat totalitarismul, a fost determinat să accepte în 1941 funcţia de ministru Educaţiei naţionale, cultelor şi artelor, motiv pentru care, ulterior, a fost arestat din ordinul unui Tribunal al poporului, sfârşindu-şi zilele în închisoarea Văcăreşti, la vârsta de 72 de ani, la 2 iunie 1949.