Selma Lagerlöf

Selma Ottiliana Lovisa Lagerlöf (n. 20 noiembrie 1858, Östra Emterwik, Värmland - d. 16 martie 1940) a fost o scriitoare suedeză, prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (1909) şi prima femeie membră a Academiei Suedeze (1914).

Motivaţia Juriului Nobel

" ca preţuire pentru nobilul său idealism, bogăţia fanteziei şi expunerea spirituală care îi caracterizează opera"...

Date biografice

Selma Lagerlöf s-a născut în Mårbacka (Värmland) la 20 noiembrie 1858. Tatăl ei, locotenentul Lagerlöf, era vesel, activ, sociabil, cu o fantezie bogată, îi plăcea să cânte şi să se joace cu copii. Mama sa era serioasă, muncitoare, înţeleaptă şi avea o adâncă înţelegere pentru problemele sufleteşti ale celorlalţi. Bunica sa după tată era o adevărată comoară de legende şi cântece populare. Conacul părintesc din Mårbacka apare în toate amintirile ei din copilărie. Casa cu etaj, cu acoperişul învelit cu turbă, cu oameni veseli, cuvincioşi şi muncitori, apare uneori direct în opera sa. Când Selma avea trei ani, se trezi într-o dimineaţă cu un picior paralizat, maladie de care nu s-a vindecat complet niciodată. Din acest motiv, Selma nu a frecventat cursurile unei şcoli, ci a învăţat acasă. De mică a citit mult, cărţi de aventuri pline de fantezie, O mie şi una de nopţi, cărţile lui Walter Scott, povestirile lui Andersen. Încă de la 15 ani a început să scrie versuri (nereuşte) şi şi-a propus să devină scriitoare. Dorinţa de a-şi face o situaţie şi starea economică precară a familiei a determinat-o, în 1881, să plece la Stockholm, unde a urmat un an cursurile unui liceu pentru fete şi trei ani cursurile Şcolii pedagogice. Din 1885 până în 1895 a fost învăţătoare într-o şcoală de fete la Landskrona. În această perioadă a scris "Gösta Berlings saga" (1891). Cartea a fost foarte rece primită de critică; de exemplu Carl David af Wirsen face o recenzie nimicitoare. Faptul acesta se explică prin aceea că Selma Lagerlöf, începând să scrie cartea, a simţit că nu se poate încadra în canoanele literare ale epocii, povestirile ei, atât de intim legate de copilărie şi de adolescenţă, aveau nevoie de o libertate de expresie asemănătoare cu aceea a legendelor populare, aveau nevoie de aerul de saga, de libertate. Abia la doi ani după apariţia acestui "eşec literar", un traducător danez a tălmăcit cartea în daneză şi astfel "Gösta Berlings" a ajuns pe masa de lucru a lui Georg Brandes, cel mai autorizat critic literar din vremea sa, iar recenzia favorabilă a acestuia a adus consacrarea definitivă a cărţii. În opera Selmei Lagerlöf predomină povestirea, legenda. Din motive didactice, scrie o carte de lecturi geografice despre Suedia, plină de amintiri istorice şi de excelente descrieri ale pământului suedez. Micii sau marii cititori ai acestei cărţi, nici nu-şi imaginează că a fost scrisă pentru şcoala elementară. Cartea a fost tradusă în foarte multe limbi şi este cea mai cunoscută lucrare a Selmei Lagerlöf: Nils Holgersson underbara resa genom Sverige (Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia) (1907). Pentru deosebitele ei merite, Selma Lagerlöf a primit titlul de Doctor Honoris Causa şi a devenit membru al Academiei Suedeze (1914). Moare în 1940.

Opera

• Gösta Berling saga(Povestea lui Gösta Berling) (1890-1891)
• Osynliga länkar (Lanţuri nevăzute) (1894)
• Antikrists mirakler (Miracolele lui Anticrist) (1897)
• Jerusalem(1901-1902)
• Nils Holgersson underbara resa genom Sverige (Minunata călătorie a lui Nils Holgersson în Suedia) (1906-1907)
• Kristuslegender (Legende despre Cristos) (1904)
• Herr Arnes penningar (Banii domnului Arne) (1904)
• Liljecronas hem(Casa din Lilliecrona) (1911)
• Kejsarn av Portugallien (Împăratul Portugaliei) (1914)
• Mårbacka (1922)
• Charlotte Löwensköld (1925).
• Löwensköldska ringen (Inelul familiei Löwensköld) (1925)
• Anna Svärd (1928)