Simţ tactil

Simţul tactil este o modalitate senzorială derivată din simţul cutanat prin specializare pe sesizarea proprietăţilor micromecanice şi presionale ale obiectelor.

Rolul

Simţul tactil sau simţul presional sesizează următoarel însuşiri ale obiectelor: netezime, asperitate, duritate, formă.

• Stimul

Microformele mecanice provoacă deformarea tegumentului. Deformarea uşoară este suficientă pentru tact, pentru a produce o senzaţie tactilă. Deformarea profundă este necesară pentru producerea senzaţiei de presiune.

Procesul reflectoriu

• Receptare

Receptorii sunt terminaţii nervoase din derm şi epiderm, corpusculi Meissner din derm (absenţi în tegumentul pilos), corpusculi Pacini în ţesutul subcutanat şi discuri Merkel în zone cu păr.

• Transmiterea influxului nervos

• Interpretarea informaţiilor

Proiecţia se face în lobul parietal în aria somestezică I. Produce senzaţia tactilă sau de presiune. Dimensiunile experienţei senzoriale sunt adaptarea negativă a simţului tactil şi reflectarea însuşirilor micromecanice ale obiectului dar şi ale proprietăţile organului receptor însuşi.

• Sancţionarea activităţii periferice

Forme reflectorii

Simţul tactil produce două categorii de senzaţii: senzaţii tactile şi senzaţii presionale.

Teorii

• Teoria punctelor

Frey M.

• Teoria funcţională a recepţiei cutanate

Jenkins W.

• Teoria sensibilităţii protopatice şi epicritice

Head