Ion Budai-Deleanu

Ioan Budai-Deleanu (n. 6 ianuarie 1760 sau 1763, Cigmău, comitatul Hunedoara - d. 24 august 1820, Liov) a fost un scriitor, filolog, lingvist, istoric şi jurist român, reprezentant de seamă al Şcolii Ardelene.

Biografie

A fost primul dintre cei zece copii ai preotului greco-catolic Solomon Budai din Cigmău. Studii elementare la Cigmău. A urmat seminarul greco-catolic din Blaj (din 1772) şi apoi Facultatea de Filosofie din Viena (1777-1779). Trece la Facultatea de Teologie (1780-1783) ca bursier al Colegiului Sf. Barbara. Obţine titlul de doctor în filosofie. Câştigă o solidă cultură umanistă şi adânceşte studiul limbii latine şi învaţă limbile germană, franceză şi italiană. În timpul studiilor de la Viena, proiectează întocmirea unui lexicon, în 10 volume, pentru care culege material. Este unul din reprezentanţii de frunte ai Şcolii Ardelene. În timpul studiilor de la Viena i-a cunoscut pe Samuil Micu, Petru Maior şi pe Gheorghe Şincai. A împărtăşit convingerile iluministe ale acestora. La Viena, îndeplineşte – pentru un timp – slujba de psalt la biserica Sf. Barbara. Este profesor şi prefect de studii, pentru scurt timp, la seminarul de la Blaj (1787). A intrat în conflict cu episcopul Ioan Bob şi a renunţat la intenţia de a fi hirotonisit ca preot. S-a stabilit la Liov, unde a obţinut, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial. În 1796 este avansat consilier la Curtea de Apel, funcţie pe care o deţine tot restul vieţii. Elaborează numeroase lucrări, cele mai multe rămase însă în manuscris, şi publicate – doar în parte – mult după moartea sa. Îl preocupă domenii variate: drept, pedagogie, istorie, etnografie, lingvistică şi literatură. La scrierile originale se adaugă traduceri de opere legislative şi literare.

Activitatea literară

Autorul primei epopei în limba română, "poemationul eroi-comic" Ţiganiada sau Tabăra ţiganilor, ediţie definitivă de Jacques Byck, 1800-1812. Opera sa reprezentativă (poemul eroi-comic "Ţiganiada") tratează un subiect alegoric cu tendinţe satirice antifeudale şi anticlericale. Un alt poem satiric (Trei viteji), rămas neterminat, valorifică motive din "Don Quijote" de Cervantes.

Citat

„Numesc, aşadar română naţiunea care stăpâneşte cele două principale, ale Valahiei şi al Moldovei, iar în cuprinsul Transilvaniei, al Banatului şi al părţii răsăritene a Ungariei, până la Tisa, este cea mai numeroasă dintre toate celelalte şi care până acum a fost denumită valahă; pe fiii acestei naţiuni îi numesc români, iar limba o numesc română, întemeindu-mă îndeosebi pe argumentul că valahii nu şi-au zis vreodată şi nici azi nu-şi zic altfel decât români.”

(Ioan Budai Deleanu, Elementa gramatices linguae romanicae, 1812)

Lucrări

Literare

• Ţiganiada sau Tabăra ţiganilor, Iaşi, În revista "Buciumul Român" I, 1875; II, 1877
• Trei Viteji, poem satiric, Bucureşti, Ed. Ancora, 1928

Filologice

• Temeiurile gramaticii româneşti, manuscris, 1812
• Dascălul românesc pentru temeiurile gramaticii româneşti, lucrare neterminată, manuscris (tipărită parţial de Gh. Bulgăr, Bucureşti, 1957)
• Teoria ortografiei româneşti cu litere latineşti, manuscris, ciorna unei scrisori ample
• Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae, 1812
• Lexicon românesc-nemţesc şi nemţesc-românesc, Liov, 1818
• Scrieri lingvistice, Bucureşti, 1970

Istorice

• De originibus populorum Transylvaniae
• De unione trium nationum Transylvaniae
• Kurzgefasste Bemerkungen über Bukovina (publicată, în traducere românească, cu titlul "Scurte observaţii asupra Bucovinei" în "Gazeta Bucovinei" IV, 1894)
• Hungaros ita describerem
• Hungari vi armorum Transylvaniam non occuparunt

Juridice

• Rândueala judecătorească de obşte, Viena, 1787, traducere
• Pravila de obşte asupra faptelor rele şi pedepsirea (a pedepsirii) lor, Viena, 1788, traducere
• Carte de pravilă ce cuprinde legile asupra faptelor rele, Cernăuţi, 1807, traducere
• Codul penal, Liov, 1807
• Codul civil, Liov, 1812

Pedagogice

• Carte trebuincioasă pentru dascălii şcoalelor de jos, Viena(?), 1786

Bibliografie

• George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini şi pînă în prezent;
• Jana Balaccciu – Rodica Chiriacescu, Dicţionar de lingvişti şi filologi români, Bucureşti, Editura Albatros, 1978;
• Ioan Budai-Deleanu, Ţiganiada, Poemă eroi-comică, în 12 cânturi, ed. a II-a, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice Oltenia, 1928.
• I. Budai-Deleanu, Ţiganiada, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1953
• Lucian Predescu, Enciclopedia României, Cugetarea, Bucureşti, Editurile Saeculum I. O. şi Vestala, 1999.
• Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Bucureşti, Editura Minerva, 1990
• Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul esenţial al scriitorilor români, Ed. Albatros, Bucureşti, 2000
• Ion Gheţie. Opera lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu, Bucureşti, Ed. Academiei RSR, 1966.
• Ioan Chindriş, Recepţionarea editorială a lui Ioan Budai Deleanu, în "Steaua", XXII, 1971, nr.1(252), p.61-63.