Vistier

Vistierul a fost o dregătorie care a apărut în sfatul domnesc al Ţării Româneşti în vremea lui Mircea cel Bătrân în aceeaşi perioadă fiind menţionată şi în Moldova. Îniţial avea în grijă hainele (vestis) şi bunurile de preţ ale domnitorului, ca în Imperiul Bizantin. Mai apoi a fost însărcinat cu străngerea şi evidenţa banilor proveniţi din dările ţării. În Ţara Românească ocupa locul al patrulea sau al cincilea la sfat şi dregătoria sa era considerată foarte rentabilă. În Moldova, poziţia sa era mai modestă. Ţinea şi aici catastifele vistieriei, aduna tributul, haraciul pentru turci şi pentru celelalte cheltuieli ale ţării. După informaţiile lui Cantemir, nu avea un scaun în sfat fiind totuşi socotit al optulea, ultimul dintre sfetnici şi aceasta din pricină că păstra cheia de la cămara unde se ţinea sfatul de taină.