Albania

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare
Steagul Albaniei

Albania este o ţară cu suprafaţa de 28.748 kmp, fiind situată în partea de vest a Peninsulei Balcanice. Este mărginită de Serbia (NE), FRI Macedonia (E), Grecia (SE), Marea Adriatică (V) şi Muntenegru (N). Capitala este la Tirana, iar ca principale oraşe sunt: Shkoder, Durres, Vlore, Korce, Elbasan, Berat, Fier. Limba vorbită este albaneza.

Istorie

Harta Albaniei

În antichitate teritoriul Albaniei era locuit de iliri, a făcut parte din Imperiul Roman, apoi din Imperiul Bizantin. Primele nuclee statale albaneze apar în secolele XII-XIV. Începând din 1389 albanezii încearcă să opună rezistenţă expansiunii Imperiului Otoman. Cel mai cunoscut personaj în această luptă a fost eroul albanez Skanderbeg. Totuşi după 1478-1479 prin căderea cetăţilor Krujie şi Shkodier albanezii au fost pentru patru secole sub dominaţie otomană, devenind o provincie a acestui imperiu. Acest lucru s-a manifestat pe plan religios prin impunerea islamismului. Reuşeşte să-şi obţină independenţa în timpul primului război balcanic, când Congresul Naţional Albanez întrunit la Vlore la 28 noiembrie 1912 proclamă independenţa ţării. Independenţa este recunoscută pe plan internaţional. În 1925 Albania este declarată republică de către Adunarea Naţională, dar trei ani mai târziu, în 1928 primul-ministru Ahmed Zogu devine rege. În al doilea război mondial în anul 1939 a fost anexată de Italia , iar trupele germane o ocupă în 1943.

După eliberarea ţării în 1944, se instaurează dictatura comunistă. Venirea la putere a comuniştilor în Albania s-a făcut mult mai rapid decât în celelalte ţări ale Europei de Est, cu excepţia Iugoslaviei, deoarece comuniştii din Albania au profitat de înfrângerile dezastruoase suferite de forţele naziste în Balcani şi şi-au instaurat propriul govern. Acest lucru s-a întâmplat la 23-24 octombrie 1944 la Barat unde s-a hotărât instaurarea unui guvern format din comunişti condus de liderul acestora pe nume Enver Hodja. Deoarece în alegerile ţinute pentru Adunarea Constituantă la 1 decembrie 1944 comuniştii nu au avut contracandidaţi au obţinut un procent de 93,88% din totalul voturilor. Noul organism a decis la data de 11 februarie 1946 ca Albania să devină republică populară adoptând o constituţie luată de la Iugoslavia[1].

După căderea comunismului în Europa de Est, se impune şi în Albania multipartitismul (1990). Au loc alegeri legislative libere în 1991, iar în 1992 acestea sunt câştigate de opoziţia condusă de Sali Berisha care devine preşedintele statului.

Geografie şi economie

Albania este supranumită “ţara schipetarilor” sau a vulturilor. Ca relief teritoriul albanez este predominant muntos 85%, având vârfuri cu înâlţimi de peste 2.700 m, de la care vine şi denumirea de Schipetaria, dar are şi o fâşie de câmpie litorală. Prin Albania trece lanţul munţilor Dinarici. În nord sunt Alpii Albanezi (cu vf. Jezerce 2693 m), apoi Munţii Albaniei Centrale (cu vf. Korab, 2764 m), pe graniţa cu Macedonia, iar în sud-est Munţii Pindului. Câmpia litorală are 60 km lăţime. Din punct de vedere agricol are teren arabil în proporţie de 19,3%, păşuni şi fâneţe 23,9%, păduri 43,2% şi alte terenuri 13,6%. Clima este mediteraneană în partea de vest a ţării şi montană în est. Ca resurse minerale are: cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier, crom, cupru, nichel şi bitum. In agricultură se cultivă : porumb, grâu, orz, ovăz, orez, sfeclă de zahăr, tutun, viţă de vie, citrice. In sectorul zootehnic se cresc bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline şi asini.

Organizarea politico-administrativă

Harta Districtelor Albaniei
Stema Albaniei

Albania este organizată politico-administrativ în 12 provincii (echivalentul judeţelor) şi în 36 rrethe (adică districte). Districtele sunt enumerate mai jos după cum urmează:


Note

  1. Constantin Hlihor, Istoria secolului XX, p.65

Legături externe

ru:Албания