Germania

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare
Steagul Germaniei

Germania care are ca nume oficial Republica Federală Germania este o ţară din Europa, membră fondatoare a Uniunii Europene.

Geografie

Suprafaţa Germaniei este de 357021 kmp. La apus se învecinează cu Franţa, Luxemburg, Belgia, Olanda, la nord cu Marea Nordului, Danemarca şi Marea Baltică, la răsărit cu Polonia şi Cehia, la sud cu Austria şi Elveţia.

Capitala Germaniei este Berlin, iar ca oraşe importante are : Hamburg, Munchen, Koln, Essen, Dusseldorf, Frankfurt pe Main, Dortmund, Stuttgard, Duisburg, Leipzig, Bremen, Hannover, Nurnberg, Dresda.

Istorie

Germanii sunt un popor indo-european, care în antichitate trăiau în sudul Peninsulei Scandinavice, pe ţărmurile Mării Baltice şi ale Mării Nordului. În secolul al VI-lea î.Hr. au început trepatat sǎ coboare în sud şi au ocupat un teritoriu ce corespunde Germaniei de astăzi. Contactul cu celţii i-a infuenţat în dezvoltarea ceramicii, armurăriei şi ţsutului. Tot sub influenţa celţilor au început să se ocupe şi cu agricultura, folosind unelte din fier de la aceştia[1].

Cezar a descris modul de viaţă al germanilor în felul următor: Ei nu prea se îndeletnicesc cu munca câmpului şi hrana lor constǎ mai ales din lapte, brânzǎ, carne. Şi nimeni n-are o bucată hotărâtă de ogor sau pământuri proprii, ci dregătorii şi căpeteniile lor repartizează în ficare an ginţilor şi rudeniilor care trăiesc împreună atâta pământ de arătură şi în acel loc, cât şi unde li se pare lor de cuviinţă, iar în anul următor îi silesc să tăiască în alt loc. Ei aduc multe motive pentru a explica acest lucru: teama ca să nu fie atraşi de obişnuinţa vieţii sedentare şi să nu le placă mai mult agricultura decât puterea războiului.

În evul mediu, împărţirea Imperiului Carolingian între cei trei nepoţi ai lui Carol cel Mare (768-814) prin Tratatul de la Verdun (843) a stat mai târziu la baza formării a trei state: Franţa, Germania şi Italia. După desprinderea din imperiu, Germania era formată din mai multe ducate: Saxonia, Suabia, Franconia şi Bavaria. În timpul regelui Otto I cel Mare (936-973), care făcea parte din familia ducilor de Saxonia, Germania s-a mărit prin anexări şi înrudiri. În anul 955 obţine o victorie importantă împotriva ungurilor la Lech oprindu-i din înaintarea lor către vest. Încercând să restaureze Imperiul Carolingian, a anexat nordul Italiei şi s-a proclamat împărat. Imperiul creat de Otto I cel Mare a fost cunoscut mai târziu (din 1448) sub numele de Sfântul imperiu roman de neam german sau Sfântul Imperiu Roman al Naţiunii Germane[2].

În secolul al XIII-lea, în campania către est de cucerire a noi teritorii de la slavi, germanii au ajuns până la Oder şi pe ţărmurile Mării Baltice până la Golful Finic. Această ofensivă se baza pe Ordinul Cavalerilor Teutoni care cu susţinerea Papei şi al împăratului german s-au stabilit pe malul Mării Baltice, unde au înfiinţat un stat pe teritoriile cucerite de la slavi. În încercarea de a se extinde mai departe către est, teutonii au fost învinşi în 1242 de către ruşi pe Lacul Ciud, iar în 1410 de către polonezi la Grunwald. La bătălia de la Grunwald au participat şi ostaşi moldoveni trimişi de Alexandru cel Bun[3].

Tronul a rămas vacant pe la mijlocul secolului al XIII-lea, ceea ce a dus la o perioadă de anarhie caracterizată prin lupte între marii feudali şi de decădere economică şi politică a ţării. Această situaţie s-a încheiat în momentul alegerii ca rege a lui Rudolf de Habsburg în 1273. Pentru a întări puterea familiei sale, Rudolf le-a dat fiilor săi ducatele Austriei şi Stiriei. Următorul rege al Germaniei a fost ales Carol al IV-lea de Luxemburg (1346-1378) care a dus o politică de reducere a privilegiilor nobilimii şi de întărire a puterii regale. Acest imperiu va lua sfârşit doar în 1806, ca urmare a războaielor napoleoniene[4].

După înfrîngerea lui Napoleon Bonaparte, Congresul de la Viena hotărăşte în 1814 înfiinţarea Confederaţiei Germane compusă din 39 de state suverane.

Ca stat modern Germania s-a înfiinţat în 1871, prin unirea statelor care făceau parte din Confederaţia germană şi proclamarea Imperiului German (al doilea Reich), sub conducerea împăratului Wilhelm I.

În timpul primului război mondial Germania a fost aliată cu Austro-Ungaria, fiind înfrîntă şi obligată, ca urmare a păcii de la Versailles să cedeze o serie de teritorii Franţei şi Poloniei.

În noiembrie 1918 în Germania izbucneşte o revoluţie, care va avea ca efect proclamarea republicii, prin Constituţia de la Weimar din 11 august 1919.

În 30 ianuarie 1933, pe fondul condiţiilor economice grele datorate şi crizei economice mondiale, la putere va ajunge Adolf Hitler. Acesta va proclama al treilea reich în 27 februarie 1933 după incendierea clădirii parlamentului german.

la 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei, după ce anterior anexase Austria şi Cehoslovacia, Hitler va declanşa al doilea război mondial, care avea să fie pierdut de Germania la 8 mai 1945 , ceea ce va duce la noi pierderi teritoriale pentru aceasta şi la împărţirea în două state: Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană.

În 3 octombrie 1990 cele două state germane s-au reunificat, din teritoriul fostei Republici Democrate Germane constituindu-se 6 actuale landuri.

Organizarea politico-administrativă

Harta Landurilor Germaniei
Stema Germaniei
Germania
Land Capitală
1. Baden-Württemberg Stuttgart
2. Bavaria München
3. Berlin Berlin
4. Brandenburg Potsdam
5. Brema Bremen
6. Hamburg Hamburg
7. Hessa Wiesbaden
8. Mecklenburg-Pomerania Inferioară Schwerin
9. Saxonia Inferioară Hanovra
10. Renania de Nord-Westfalia Düsseldorf
11. Renania-Palatinat Mainz
12. Saarland Saarbrücken
13. Saxonia Dresda
14. Saxonia-Anhalt Magdeburg
15. Schleswig-Holstein Kiel
16. Turingia Erfurt

Politică

Germania este o republică federală cu un sistem democratic parlamentar. Guvernul e condus de un prim-ministru (numit cancelar). În prezent prim-ministrul german este Angela Merkel. Parlamentul e format din 2 camere: Dieta Federală (Bundestag) aleasă prin vot direct, dar cu respectarea reprezentării proporţionale şi Consiliul Federal (Bundesrat) reprezentînd guvernele celor 16 state componente ale federaţiei (landuri).

Şeful statului este preşedintele (în prezent Horst Kohler), ales de o convenţie compusă din membrii dietei şi dintr-un număr egal de delegaţi ai unităţilor federale, aleşi special pentru acest scop de acestea, proporţional cu populaţia.

Organisme internaţionale din care Germania face parte

Germania este membru fondator al Uniunii Europene şi membru al spaţiului Schengen şi al zonei euro. Face parte de asemeni din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi din Grupul celor 8 ţări industrializate.

Populaţie

Populaţia Germaniei este de peste 82 milioane locuitori, ceea ce face Germania unul din cele mai populate ţări din Uniunea Europeană. Rata fertilităţii este de 1,39 - una din cele mai scăzute din lume. Ca urmare, în ciuda imigrărilor, populaţia este în scădere.

După religie, 64% dintre cetăţenii germani se declară creştini (31% protestanţi, 31% catolici, 1,7% ortodocşi), 4% musulmani[5]. 29,6% s-au declarat nereligioşi.

Note

  1. Eliza Bichman, Lucia Georgian, ”Istoria antică”, p.70
  2. Lucia Georgian, Neagu Vasilica, Nuţu Constantin, “Istoria evului mediu”, p.93
  3. Lucia Georgian, Neagu Vasilica, Nuţu Constantin, “Istoria evului mediu”, p.93-94
  4. Lucia Georgian, Neagu Vasilica, Nuţu Constantin, “Istoria evului mediu”, p.94
  5. Numărul credincioşilor diferitelor confesiuni religioase din Germania

Vezi şi

ru:Германия