1919

1919 (MCMXIX) a fost un an al calendarului gregorian.

Evenimente

Ianuarie

• 8 ianuarie: Consiliului Naţional Săsesc se întruneşte la Mediaş, şi anunţă că populaţia de etnie germană din Banat şi Transilvania aprobă şi susţine Unirea de la 1 decembrie 1918.

Februarie

• 11 februarie: Friedrich Ebert (SPD) este ales preşedinte al Germaniei.
• 19 februarie: Premierul francez Georges Clemenceau este rănit în timpul unei tentative de asasinat.
• 23 februarie: În Italia, Benito Mussolini întemeiază Partidul Fascist.

Martie

• 30 martie: Armata belgiană ocupă oraşul Dusseldorf.

Aprilie

• 14 aprilie: Se face schimbarea de la calendarul iulian la cel gregorian, astfel încât 1 aprilie stil vechi devine 14 aprilie stil nou.
• 15-16 aprilie: Armata ungară atacă trupele române pe valea Crişului.
• 16 aprilie: Începe ofensiva armatei române împotriva Ungariei bolşevice ce se va încheia în luna august cu ocuparea capitalei maghiare, Budapesta.
• 19 aprilie: Forţele române aflate sub conducerea generalului Traian Moşoiu eliberează oraşul Beiuş din judeţul Bihor.
• 19 aprilie: Apare la Bucureşti revista literară Sburătorul, sub conducerea lui Eugen Lovinescu.
• 19 aprilie: Autorităţile franceze au stabilit ziua de muncă la 8 ore.
• 20 aprilie: Oraşul Oradea este eliberat de trupele române conduse de generalul Traian Moşoiu.

Mai

• 17 mai: Armata romană intră în Arad, în pofida obiecţiilor franceze.
• 20 mai: Armata ungară atacă Slovacia.
• 28 mai: Armenia îşi declară independenţa.

Iunie

• 7 iunie: Guvernul Ungariei primeşte o telegramă-ultimatum din partea primului ministru francez Clemenceau, în care era somat să înceteze imediat ostilităţile, însă ungurii nu se conformează.
• 16 iunie: Este proclamată Republica Sovietică Slovacă ce ţine până la data de 7 iulie a aceluiaşi an.
• 19 iunie: A murit Petre P. Carp, fost prim-ministru, diplomat, fondator al Societăţii Junimea, preşedinte al Partidului Conservator.

Iulie

• 20 iulie: Reorganizată şi întărită, armata ungară declanşează atacul împotriva unităţilor române staţionate de-a lungul Tisei.
• 21 iulie: A decedat generalul de artilerie Eremia Grigorescu, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti, ulterior ministru de război (n. 1863).
• 31 iulie: Adunarea naţională a Germaniei a adoptat „Constituţia de la Weimar”.

August

• 1 august: Bela Kun fuge la Viena iar acolo este arestat.
• 2 august: Constantin Tănase înfiinţează la Bucureşti, compania “Cărăbuş” ce debutează cu piesa de revistă “Pisică de orez”, scrisă de Constantin Solomonescu şi Mircea Rădulescu.
• 3 august: Armata română intră în Timişoara şi este instalată în Banat administraţie românească.
• 4 august: După înfrângerea trupelor comuniste ale lui Béla Kun are loc defilarea forţelor armate române în Budapesta.
• 10 august: Şvabii din Banat se adună la Timişoara şi îşi exprimă susţinerea pentru unirea proclamată la Alba Iulia.
• 28 august: Armata română atinge linia dintre oraşele Györ şi Veszprém.
• 30 august: Apare ziarul Conştiinţa – An I. Nr. 1. – cu primul manifest antibolşevic al lui Constantin Pancu.

Septembrie

• 10 septembrie: Puterile Aliate şi Austria semnează la Saint-Germain en Layle tratatul de pace ce stabileşte configuraţia teritorială pe care o are Austria şi în prezent. Tot în acest tratat este recunoscută şi unirea Bucovinei cu România.
• 12 septembrie: Ia fiinţă Universitatea din Cluj, ce cuprinde patru facultăţi. Primul ei rector este Sextil Puşcariu.
• 27 septembrie: Se formează guvernul român condus de generalul Artur Văitoianu.
• 27 septembrie: Este înfiinţată la Bucureşti societatea corală Cântarea României, condusă de Marcel Botez.

Octombrie

• 1 octombrie: Printr-un Ordin al Ministerului Instrucţiunii Publice din Bucureşti se înfiinţează cea de-a treia Universitate din România cu predare în limba română: Universitatea Daciei Superioare "Regele Ferdinand I" din Cluj - după cele de la Iaşi şi Bucureşti.
• 4 octombrie: Începe retragerea armatei române din Ungaria.
• 15 octombrie: Corneliu Zelea Codreanu este numit pedagog la Şcoala de Arte şi Meserii din Iaşi (ocupă acest post până la 1 septembrie 1920).
• 21 octombrie: La Piatra Neamţ, un grup de profesori şi elevi de la Liceul “Petru Rareş” au înfiinţat Asociaţia Sportivă Ceahlăul.

Noiembrie

• 16 noiembrie: Amiralul Miklos Horthy, fost comandant al marinei imperiului Austro-Ungar, preia puterea la Budapesta.
• 16 noiembrie: A trecut în nefiinţă prima femeie medic din România Maria Cuţarida-Crătunescu.
• 19 noiembrie: A murit scriitorul Alexandru Vlahuţă.
• 24 noiembrie: Se formează „Blocul Democratic”, o coaliţie politică ce cuprindea Partidul Naţional Român, Partidul Ţărănesc, Partidul Naţionalist-Democrat precum şi alte partide mai mici. Această coaliţie va obţine majoritatea în alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii.
• 28 noiembrie: România semnează la Washington o serie de acorduri internaţionale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore şi a săptămânii de lucru de 48 de ore.

Decembrie

• 1 decembrie: Este investit primul guvern de coaliţie din istoria interbelică a României, condus de Alexandru Vaida–Voievod (1.12.1919–13.12.1920).
• 21 decembrie: J Edgar Hoover o deportează pe anarhist Emma Goldman în Rusia.