Arad

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Aradul este municipiu şi reşedinţa judeţului Arad, Crişana, România.

Geografie şi climă

Aradul este situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a Carpaţilor Occidentali. Traversat de la est la vest de râul Mureş, cuprinde în perimetrul său, în zona Pădurice, un lac natural.

Câmpia Aradului este situată între Munţii Zarandului şi albiile Ierului şi Muresului Mort, în continuarea Câmpiei Crişurilor la sud de linia localitaţilor Pancota, Caporal Alexa, Olari, Simand şi Sânmartin pană în valea Mureşului între Paulis şi Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puţin peste 100 m. La poalele Munţilor Zarandului se distinge o fâşie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureş şi care trece treptat într-o fâşie ceva mai joasă (puţin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Muresului, Câmpia Aradului este formată din pietrişuri, nisipuri şi argile. La est de Arad apar loessuri şi depozite loessoide, iar în împrejurimile localitaţii Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii şi meandre părăsite, grinduri, lacovişti şi sărături. (Geografia României Vol. IV, Ed. Academiei Române, 1992)

Clima oraşului este continental-moderată, cu slabe influenţe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21° C şi iarna o temperatura medie de -1° C.

Demografie

Conform recensământului din anul 1910 populaţia Aradului era de 63.166 locuitori.

Dintre aceştia 75,6% s-au declarat maghiari, 9,8% români, 7,1% germani, 3,7% sârbi şi croaţi, 2,1% slovaci, alţii 0,8% ş.a.

Conform recensământului din anul 1930 populaţia Aradului era de 77.181 locuitori.

Dintre aceştia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi şi croaţi, 1,4% slovaci ş.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiş (0,9%) ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmaţi de ortodocşi (33,8%), mozaici (10,1%), reformaţi (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ş.a.

Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populaţie de 178.824 locuitori.

Structura etnicā a populaţiei:

Economie

Cu o tradiţie importantă industrială şi comercială, Aradul reuşeşte să se situeze printre cele mai prospere oraşe din România postrevoluţionară datorită importantelor investiţii autohtone şi străine.

Principalele ramuri industriale sunt: vagoane marfă şi de călători(uzina de vagoane de calatori umreaza sa fie daramata), industria de confecţii şi textile(tricoul rosu - daramat, UTA - redus), industria alimentară, mobilă şi accesorii pentru mobilă(Fabrica de mobila - daramanta), componente pentru industria auto, componente electronice, contoare, încălţăminte.

Transport

Aradul este cel mai important nod al reţelelor rutiere şi feroviare de transport, naţionale şi transeuropene, din vestul României. Este inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de ţările Europei de Sud - Est şi Asiei Centrale.

La 4 km depărtare de centrul oraşului este situat Aeroportul Internaţional Arad.

Angajaţi pe sectoare de activitate

  • Industrie - 41,5%
  • Comerţ - 13,75%
  • Transport şi telecomunicaţii - 9,27%
  • Construcţii - 7,92%
  • Învăţământ - 5,99%
  • Sănătate şi asistenţă socială - 5,14%
  • Utilităţi - 3,16%
  • Administraţie publică - 2,28%
  • Agricultură - 1,97%
  • Bănci şi asigurări - 1,70%

Învǎţǎmânt

Inspectoratul şcolar judeţean Arad s-a înfiinţat in 1 martie 1968.

Ulterior anului 1989, învăţământul superior a fost reînfiinţat în Arad:

  • Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" (1991)[1]
  • Universitatea "Aurel Vlaicu"(1991)[2]

Licee de prestigiu din Arad:

Sănătate

  • Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
  • Spitalul Clinic Municipal
  • Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dr. Salvador Vuia"
  • Ambulatorii de specialitate
  • Cabinete de medicina familiei

Cultură

Festivaluri

Anual, Aradul poate fi confundat cu o scenă datorită numeroaselor evenimente cultural-artistice:

  • Festivalul Naţional de Teatru Clasic ajuns în 2006 la a XII-a ediţie
  • Festivalul Internaţional Euromarionete
  • Festivalul Internaţional de Teatru în limba engleză pentru adolescenţi „Teen Play”
  • Festivalul Internaţional de Teatru în limba franceză „Amifran”
  • Festivalul de Teatru de Cameră şi Underground „Arad-Fun”
  • Târgul Meşterilor Populari
  • Târgul ONG
  • Festivalul Primăvara Arădeană, ce se desfăşoară pe tot parcursul lunii mai
  • Festivalul Zilelor Aradului din luna august
  • Festivalul Vinului — septembrie.
  • Festivalul de dans „Ghiocelul de argint”
  • Festivalul fanfarelor şi al majoretelor

Teatru

Muzică clasică

Filarmonica de Stat Arad, etatizată în 1948, continuă tradiţia muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înfiinţarea celui de-al şaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena şi Londra. Audiţii muzicale comentate, au loc în incinta Bibliotecii judeţene „A. D. Xenopol”.

Instituţii de cultură

Presă

Primele publicaţii

Aradul, şi-a început periplul în lumea informaţiei prin tipărirea unui săptămânal de limbă germană "Arader Kundschaftsblatt" în anul 1837. Trei ani mai târziu apărea deja varianta în limba maghiară a acestuia, "Aradi Hirdeto".

Primul periodic arădean tipărit în limba româna, a fost gazeta "Speranţa". Apărut între 1 februarie - 15 decembrie 1869 şi între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodicul a fost considerat "unica şi prima foaie bisericească a românilor ortodocşi din Ungaria şi Ardeal". Mai târziu, între anii 1877 şi 1948, apare apreciata revistă, "Biserica şi şcoala".

Presa contemporană

După revoluţie, cititorii au beneficiat de apariţia unor noi surse de informare,“Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" şi "Libertatea Aradului" (1991-1997).

Actualmente, presa scrisă cuprinde o varietate de publicaţii demnă de un oraş ce-şi caută locul într-o economie concurenţială, Jurnal Arădean [3], cel mai vechi cotidian local, apărut încă din anul 1944, a purtat succesiv denumirea de Patriotul, Flacăra roşie şi Adevărul (denumire schimbată la începutul anului 2008 din cauza unui proces pierdut în faţa ziarului Adevărul de Bucureşti. Acestuia i se alătură Arad Expres, Observator Arădean, Glasul Aradului, Realitatea, Buletinul de Arad, Ziarele Munca, Piaţa Aradului şi Informaţia Aradului [4] acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen [5]. De asemenea, a fost infiinţată Agenţia de Presă a Judeţului Arad - NEWS-AR [6].

Presa radiofonică

Presa radiofonică transmite pe frecvenţe locale programele de la Bucureşti şi parţial programe locale. Cele mai ascultate posturi de radio sunt Kiss FM(97,0 Mhz), Pro FM (92,1 Mhz), Radio 21, Radio Arad, Europa FM (89,3 Mhz), MIX FM (afiliat televiziunii locale Info Tv) iar din 2002 a luat fiinţă un post creştin , Radio CNM (1602kHz AM)

Televiziunea

Situaţia se repetă şi în televiziune unde Pro TV Arad transmite doar ştiri locale, reluând în rest programul naţional. O situaţie asemănătoare este şi în cazul postului local "TV Arad", apărut în anul 1990. Acesta retransmite programele de pe Antena 1. Singura televiziune locală cu emisiuni proprii este Info Tv, cunoscută iniţial sub denumirea "Intersat" (1994) si ulterior RCS pană la adoptarea prezentului nume.

Publicaţii culturale

  • "Avancronica" - lunar arădean de cultură şi civilizaţie - editată de Casa de Cultură a Municipiului Arad [7]
  • "Relief (revistă)" - editată de Fundaţia Culturală "Ioan Slavici"
  • "Arca" - editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad)
  • "Studii nipone" [8] - editată de Fundaţia Nipponica (filiala Arad) [9]

Organizaţii Nonguvernamentale

Edituri

După Revolutia din decembrie 1989 s-au remarcat edituri precum:

  • Editura Fundaţiei Culturale "Ioan Slavici"
  • Editura "Mirador"

Atracţii turistice

Monumente de arhitectură

  • Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil renascentist
  • Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Iniţial clădirea avea o funcţionalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spaţii comerciale şi locuinţe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraş regesc.
  • Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
  • Palatul de Justiţie, construit în anul 1892 în stil eclectic
  • Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinaţie de stiluri eclectic şi neoclasic
  • Palatul Băncii Naţionale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
  • Palatul Bohuş construit în anul 1910 în stil Wiener Secession, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planşee betonul armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad.
  • Palatul Szantay, construit în anul1911 în stil Secession
  • Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, gotic, renascentism şi corintic

Clădiri cu valoare istorică

Unele clădiri arădene, poartă peste secole amintirea anumitor evenimente care au marcat viaţa oraşului.

  • Casa cu Ghiulele, costruită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849.
  • Clădirea Preparandiei, în care a funcţionat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima şcoală în limba română din Ardeal.
  • Casa cu Lacăt, construită în anul 1815.
  • Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din ţară.
  • Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în reţeaua de distribuţie a oraşului. Construcţia de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decoraţiile ferestrelor şi a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcţionează o galerie de artă şi un restaurant.
  • Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în pieţele Aradului.
  • Castelul Nopcea.
  • Palatul Copiilor , monument istoric, dateaza din secolul XX-lea . Aici vin multi copii pentru a invata diferite lucruri: sa cante cu vocea, sa danseze, sa cante la diferite instrumente, sa joace tenis de masa, karate, informatica,engleza si multe altele.

Monumente

  • Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc
  • Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea ciumei care a bântuit oraşul
  • Aleea personalităţilor arădene
    • Statuia Libertăţii, operă a sculptorului György Zala, ridicată a în anul 1890
    • Arcul de Triumf, realizat în anul 2004 de către sculptorul Ioan Bolborea
  • Crucea Martirilor, ridicată în anul 1936, închinată preoţilor martiri din perioada noiembrie 1918 - primăvara 1919

Lăcaşe de cult

  • Biserica sârbească "Sf. Petru şi Pavel", edificată între anii 1698-1702 în stil baroc timpuriu
  • Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul", construită în anul 1762 în stil baroc
  • Catedrala ortodoxă română "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", realizată între anii 1862-1865 după planurile arhitectului Anton Czigler, în stil neobaroc. Pe faţada vestică sunt plasate două turnuri cu clopotniţă de un aspect maiestuos cu secţiune pătrată. Fiecare latură a acestora cuprinde câte un orologiu. Învelitoarea turnurilor, bogat ornamentată, a fost supraînălţată în anul 1905. Pictura murală îi aparţine lui Anastase Damian. Execuţia acestei lucrări a început în anul 1957 şi s-a finalizat în anul urmator.
  • Catedrala ”Sf. Anton de Padova”, ordinul călugărilor minoriţi, a fost edificată în anul 1904 în stilul renaşcentist
  • Biserica Roşie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil neogotic
  • Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan

Muzee şi expoziţii

  • Complexul Muzeal Arad
    • Secţia istorie
    • Secţia ştiinţele naturii
    • Secţia Artă
  • Muzeul Memorial "Vasile Goldiş"
  • Colecţia de artă Doina şi Baruţu Arghezi
  • Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiţie sunt: Salonul Bienal Internaţional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual de Artă
  • Galeria Alfa
  • Galeria Clio
  • Galeria Turnul de Apă
  • Galeria Takács
  • Galeria Carola's
  • Expo Arad, Centrul Expoziţional din cadrul Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură a judeţului Arad

Turismul de agrement

  • Ştrandul "Neptun" - Al doilea ştrand ca mărime de pe o apă curgătoare din Europa.
  • [Parcul Natural Lunca Mureşului]
  • Faleza Mureşului
  • Păduricea (Piaţa Podgoria)
  • Parcul Reconcilierii
  • Catedrala Ortodoxă "Sf.Ioan Botezatorul"
  • Catedrala Ortodoxă Nouă "Sf.Treime"
  • Catedrala Catolica
  • Palatul Administrativ
  • Cetatea Aradului
  • Pădurea Ceala cu Lacul Măltăreţ şi Insula Mureş (Trei Insule)
  • Pădurea Vladimirescu
  • Lacul Ghioroc
  • Podgoria Miniş-Măderat, situată la aproximativ 30 km, est de Arad
  • Patinoar
  • Stadionul "Francisc Neumann"

Cartiere

Centru | Micălaca | Şega | Aradul Nou | Poltura | Grădişte | Gai | Bujac | Subcetate | Drăgăşani | Alfa | Pârneava | Sânnicolau Mic | Cadaş | Aurel Vlaicu

Sport

  • Fotbal
    • UTA Arad - Bătrâna Doamnă a fotbalului românesc a fost înfiinţată de baronul Neumann, patronul Întreprinderii Textile Arad în 18 aprilie 1945. UTA ajunge în sferturile de finală ale Cupei UEFA, după ce elimină Austria Salzburg, Zaglebie Walbrzych', Vittoria Setubal. Este şi la ora actuală Campioana provinciei (cu 6 titluri de campioană a României şi 2 cupe).

turnee de tenis care se desfăşoară în fiecare an în cadrul Circuitului Internaţional al României, dotate cu premii în valoare de 10.000 de dolari.

  • Lupte Greco-Romane - Prof.Emerit Stanciu Spiridon
    • C.S.S. Gloria Arad
    • C.S."Astra" Arad
    • Fundatia Lupte Club Gloria Arad

- aceste institurii impreuna cu D-nul.Stanciu Spiridon organizeaza in fiecare an doua turnee internationale de lupte-greco romane: "Memorialul Teodor Blidaru" si "Memorialul Romica Codreanu"; al doilea memorial fiind organizat in cinstea primului luptator aradean medaliat la Jocurile Olimpice (Montreal-1976)

Asociaţii

  • Asociatia Romana de Aikido Aikikai - Arad (antrenor Daniel Dobrota - 2 dan)
  • Asociaţia Cluburilor de Karate Arad - A.C.K.A. (preşedinte Sensei Mihai Botez - 8 dan)
  • Eşarfele Galbene

Servicii gratuite utile

  • Serviciul de asistenţă gratuită pentru străini: 0359 442413

Legături externe

Adus de la „http://ro.metapedia.org/m/index.php?title=Arad&oldid=14717”