1948

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

1948 (MCMXLVIII) a fost un an al calendarului gregorian.


Evenimente

Ianuarie

  • 4 ianuarie: S-a constituit Comisia centrală pentru organizarea Congresului de unificare a Partidului Comunist cu Partidul Social-Democrat, în vederea făuririi Partidului Unic Muncitoresc.
  • 4 ianuarie: Silviu Brucan publica în „Scânteia" un vehement articol împotriva „acceselor isterice ale imperialistilor de peste mări si ţări", elogiind ,, invincibila si titanica Uniune Sovietică"'.
  • 16 ianuarie: Gheorghi Dimitrov semnează la Bucureşti împreună cu Petru Groza, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Bulgaria şi România.
  • 22-24 ianuarie: Ca urmare a unei vizite oficiale la Budapesta, premierii Petru Groza şi Lajos Dinnyes, au semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi Ungaria.
  • 23 ianuarie: Adunarea Deputaţilor a adoptat o nouă lege electorală, prin care vârsta alegătorilor români cobora de la 21 la 20 de ani.

Februarie

  • 4 februarie: Regimul comunist din România a semnat Tratatul de prietenie, colaborare si asistenţă mutuală cu Uniunea Sovietică.
  • 16 februarie: Proclamarea R P D Coreană
  • 21-23 februarie: În sala Ateneului Român s-a ţinut Congresul general pentru constituirea partidului unic, numit Partidul Muncitoresc Român.
  • 24 februarie: Demiterea lui Lucretiu Părăşcanu (1900-1954) din funcţia de ministru al Justiţiei, urmată de arestarea, judecarea şi executarea lui.
  • 24 februarie: Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a ales Biroul Politic şi Secretariatul C.C. (format din: Gheorghe Gheorghiu-Dej - secretar general, Ana Pauker, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu - secretari).
  • 25 februarie: Adunarea Deputaţilor, aleasă la 19 noiembrie 1946 în România, s-a autodizolvat, în vederea organizării de noi alegeri, pentru Marea Adunare Naţională, cu caracter de Constituantă.
  • 27 februarie: S-a constituit Frontul Democraţiei Populare, menit să asigure „unitatea de acţiune a forţelor democraţiei populare din România". Acesta era condus de un Consiliu Naţional, compus din următorii delegaţi: Partidul Muncitoresc Român: Vasile Luca, Lothar Rădăceanu, Iosif Chisinevschi; Frontul Plugarilor: dr. Petru Groza, Anton Alexandrescu, Ion Ontaru; Partidul National-Popular: P. Constantinescu-Iaşi, Mihail Dragomirescu, Alexandru Steflea; Uniunea Populară Maghiară: Kuko Alexandru, Ludovic Tâkâcs, Cziko Ferdinand. Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei Populare a fost ales dr. Petru Groza; secretar general - Vasile Luca, iar secretar adjunct -losif Chisinevschi.

Martie

  • 28 martie: Alegerile din România s-au încheiat cu victoria Frontului Naţional-Democrat (F.N.D.), care a obţinut 93,2% din voturi şi 405 mandate. Acestea au fost ultimele alegeri din anii socialismului în care au mai existat şi alte liste, alături de cea guvernamentală. Partidul Naţional-Liberal (Petru Bejan) a obţinut 7 mandate, iar Partidul Tărănesc-Democrat (dr. N. Gh. Lupu) - 2 mandate.

Aprilie

  • 9-10 aprilie: Are loc masacrul celor 250 de locuitori ai satului palestinian Deir Yassin de către trupele miliţiei Irgun, condusă de Menahem Begin, precum şi de Lehi, condusă de Iţak Şamir.
  • 13 aprilie: Marea Adunare Naţională din România a adoptat Constituţia Republicii Populare Române.
  • 27 aprilie: Lucreţiu Pătrăşcanu a fost arestat sub acuzaţie de complot, împreună cu Lena Constante, Elena Pătrăşcanu, Bellu Zilber, Harry Brauner.

Mai

  • 17 mai: Uniunea Sovietică recunoaşte Israelul.
  • 22 mai: Guvernul comunist, condus de Petru Groza, a retras cetăţenia română regelui Mihai şi altor membrii ai familiei sale - Elisabeta de Hohenzollern, Ileana de Habsburg şi Nicolae de Hohenzollern.
  • 23 mai: A fost semnat acordul de predare a Insulei Serpilor către URSS, de Eduard Mezincescu (din partea Ministrului de Externe al României) şi de N. Sutov (primul-secretar al ambasadei sovietice la Bucureşti).
  • 27 mai: Printr-un decret al guvernului Petru Groza, averea fostei case regale trecea în proprietatea statului.

Iunie

  • 11 iunie: Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate legea privind naţionalizarea principalelor mijloace de producţie din România.
  • 24 iunie: Uniunea Sovietică începe blocada Berlinului.
  • 28 iunie: Ruptura Tito-Stalin. Cominformul blamează şi exclude Iugoslavia din rândul statelor comuniste.
  • 30 iunie: Ultima armată britanică părăseşte Israelul.

Iulie

  • 1 iulie: S-a creat în România Comisia de Stat a Planificării, organ guvernamental de planificare economică.
  • 14 iulie: Israelul bombardează Cairo, capitala Egiptului.
  • 17 iulie: Regimul comunist din România a anulat Concordatul cu Vaticanul (semnat în 1927).
  • 21 iulie: Premierul Dr. Petru Groza împreună cu cel cehoslovac Antonin Zápotocky, au semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi Cehoslovacia.
  • 9 iulie: A apărut decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prin care Academia Română devenea instituţie de stat, primind numele de Academia Republicii Populare Române.
  • 29 iulie: După o pauză de 12 ani din cauza celui de-al doilea război mondial, la Londra se deschid Jocurile Olimpice de Vară.
  • 30 iulie-18 august: La Conferinţa de la Belgrad privind problemele navigaţiei pe Dunăre, s-a creat o nouă Comisie a Dunării, cu sediul la Budapesta, din care au fost înlăturate statele neriverane; în Comisie rolul hotărâtor îl avea Uniunea Sovietică.

August

  • 3 august: S-a reorganizat învăţământul din România după model sovietic.
  • 15 august: Proclamarea Republicii Coreea de Sud.
  • 30 august: S-a creat Direcţia Generală a Securităţii Poporului, în cadrul Mi¬nistrului de Interne; Pantelimon Bodnarenko, zis Pantiuşa (ofiţer N.K.V.D.), care si-a luat numele de Gheorghe Pintilie, a fost numit general-locotenent şi şef al Direcţiei Generale a Securităţii Poporului. Adjunctul lui Bodnarenko a devenit Boris Grunberg, alias Alexandru Nicolschi (Nikolski), agent N.K.V.D.

Septembrie

  • 4 septembrie: Regina Wilhelmina abdică de pe tronul Olandei.
  • 21 septembrie: A început colectivizarea forţată a ţăranilor din Chiţcanii Vechi, raionul Teleneşti, RSS Moldovenească, fiind înfiinţat kolhozul "Jdanov".

Octombrie

  • 7 octombrie: Au fost create staţiunile de maşini şi tractoare în agricultură - S.M.T.
  • 21 octombrie: Naţiunile Unite resping propunerea sovietică de distrugere a armelor nucleare.
  • 28 octombrie: Este adoptat steagul Israelului.

Noiembrie

  • 3 noiembrie: În România regimul comunist a naţionalizat industria cinematografică si cinematografele (în total 383 cinematografe şi un platou de 200 mp).
  • 3 noiembrie : Au fost naţionalizate instituţiile medico-sanitare din România, astfel că întreaga asistenţă medicală a trecut în seama statului.

Decembrie

  • 1 decembrie: Guvernul comunist a decretat unificarea bisericii ortodoxe cu cea greco-catolică.
  • 10 decembrie: Adunarea Generală a ONU a adoptat „Declaraţia universală a drepturilor omului".
  • 12 decembrie: Apare rezoluţia Biroului Politic al C.C. al P.C.R. în problema naţională, care denunţă “clica trădătoare din conducerea Partidului Comunist Iugoslav” şi atacă sionismul catalogat drept o “mişcare politică naţionalistă, reacţionară, a burgheziei evreieşti” şi proclamă lupta împotriva şovinismului minorităţilor din ţară.

Diverse

  • În 1948 România avea o populaţie de 14,8 milioane locuitori, dintre care 87.4% vorbitori de limba română, 8,6% de maghiară, 2,1% de germană etc.