Austro-Ungaria

Austro-Ungaria este numele purtat de Imperiul Habsburgic după schimbarea constituţională din 1867, prin care acesta a fost reorganizat ca un stat federal, compus din două entităţi: Austria şi Ungaria.

După înfrîngerea suferită de Imperiul Habsburgic în 1866 în războiul contra Prusiei, clasa conducătoare austriacă a încercat să dobîndească sprijinul nobilimii maghiare, a cărei forţă se vădise în timpul revoluţiei maghiare din 1848, pentru păstrarea statului austriac, propunînd ca un compromis reotganizarea imperiului într-un stat federal în care Ungaria să aibă drepturi lărgite.

Organizare

Austro-Ungaria era organizată, conform constituţiei, ca o uniune de 2 state: Austria şi Ungaria, care aveau acelaşi împărat, aceeaşi armată şi aceeaşi monedă. Fiecare stat component avea un guvern şi un parlament propriu, dar ministerele apărării, afacerilor externe şi finanţelor erau comune.

Din Austria făceau parte teritoriile de azi ale Austriei (în mare majoritate), Cehiei, sudul Poloniei, Bucovina, vestul Ucrainei (Galiţia) şi partea de sud a Croaţiei (Dalmaţia).

Din Ungaria făceau parte teritoriile de azi ale Ungariei, o mică zonă din actuala Austrie, regiunea Transcarpatică aflată azi în Ucraina, Transilvania, Banatul, Maramureşul, actuala provincie sîrbească Voivodina şi cea mai mare parte a Croaţiei.

Din 1878 Austro-Ungaria a administrat Bosnia-Herţegovina, teritoriu aflat sub suveranitatea formală a Imperiului Otoman care a fost anexat oficial de Austro-Ungaria în 1908.

Politica

Viaţa politică a Austro-Ungariei a fost dominată de disputele dintre diferitele naţionalităţi componente, cît şi de dispute dintre Ungaria şi Austria.

În Austria s-a aplicat o politică naţională mai liberală, care a îngăduit afirmarea minorităţilor naţionale (cehi, polonezi, români din Bucovina, italieni, sloveni, croaţi) în vreme ce în Ungaria s-a dus o politică de deznaţionalizare a minorităţilor (români, slovaci, sîrbi).

Destrămare

În 1918, în urma înfrîngerii suferite în primul război mondial, Austro-Ungaria s-a destrămat. Din teritoriul fostului stat s-au înfiinţat statele independente Austria, Ungaria şi Cehoslovacia, iar părţi ale Austro-Ungariei au fost unite cu alte state: Italia, România, Iugoslavia (pe atunci Regatul sîrbilor, croaţilor şi slovenilor), Polonia.