| Metapedia Fundraiser 2018: The Internet is the foremost field in the metapolitical battle of our time. Help us hold down the front. | |||
| |||
Alexandru Papiu-Ilarian
Alexandru Papiu-Ilarian (n. 27 septembrie 1827, Bezded, Judeţul Sălaj - d. 23 octombrie 1877, Sibiu) a fost un jurist, istoric, lingvist, ministru român din Transilvania, unul din principalii organizatori ai revoluţiei de la 1848, membru titular al Academiei Române din anul 1868.
Biografie
Tatăl, preotul greco-catolic Ioan Pop, era originar din Budiu de Câmpie (azi Papiu Ilarian, judeţul Mureş), însă la data naşterii lui Alexandru activa ca preot în Sălaj. În actele vremii, numele de familie al lui Alexandru este Maruzian, pe când al celor trei surori, mai tinere, este Pop, ceea ce înseamnă că era doar fiu vitreg al preotului Ioan Pop din Bezded. Amănuntul este important, pentru că acest "tată vitreg" îşi va sacrifica viaţa în Revoluţia de la 1848-1849, fiind unul dintre propagatorii fervenţi ai ideilor naţionale profesate de viitorul ideolog, om de cultură şi savant, Al. Papiu Ilarian. Ulterior, preotul Ioan Pop a primit parohia greco-catolică Budiu de Câmpie, astfel încât întreaga familie s-a stabilit în această comună, în apropiere de Târgu Mureş.Studiile primare le-a efectuat la Budiu, iar din toamna anului 1832 a urmat cursurile gimnaziului catolic din Târgu Mureş (în clădirea respectivă funcţionează în prezent liceul "Unirea"). În anul şcolar 1843-1844 a învăţat la liceul din Blaj, unde l-a avut ca profesor, printre alţii, pe Simion Bărnuţiu. Ulterior s-a mutat la liceul piariştilor din Cluj, pe care l-a absolvit în anul 1847 fiind promovat absolvent al "cursurilor de drepturi". La Liceul Academic Piarist din Cluj şi-a luat supranumele latinizant de Ilarian, traducerea numelui Bucur i. e. Hilarius, al unui strămoş dinspre tatăl Ioan Pop, după o modă a nenumăraţilor studenţi români de la liceul cu profil de facultate din capitala Transilvaniei (de exemplu Iosif Hodoş Castorianul sau Zaheu Hodoş Polucianul, de la Castor şi Polux).Alexandru Papiu Ilarian a fost unul dintre organizatorii şi conducătorii Revoluţiei Române de la 1848 din Transilvania. A participat la Adunarea Naţională de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 şi la cea din mai 1848. Între iulie şi august 1848 a fost comisar de propagandă în judeţul Dâmboviţa. După o scurtă perioadă în care a deţinut funcţia de inspector al şcolilor din cercul Blaj, Papiu pleacă la Viena, unde, până în 1852, urmează cursuri juridice la universitate. Între 1852 şi 1854, Papiu îşi continuă studiile la Universitatea din Padova, pe 10 ianuarie 1854 reuşind să obţină titlul de doctor în drept. Între 1855 şi 1858 Papiu ocupă o catedră la Facultatea Juridică din Iaşi, unde predă dreptul uman, dreptul penal şi inaugurează cursul de "Statistică generală a Europei".Papiu a fost primul român transilvănean care a intrat într-un guvern de la Bucureşti: între octombrie 1863 şi ianuarie 1864 a fost ministru de justiţie în guvernul Kogălniceanu, legându-şi numele de o reformă importantă (secularizarea averilor mănăstireşti).
A fost înmormântat în cimitirul Bisericii dintre Brazi din Sibiu.
Operă
- Acuzaţii din Ploieşti înaintea Curţii cu Juraţi, în "Românul", XIV, 1870, 10 octombrie, p. 890.
- Adresele din Mureş Oşorhei, în "Foaie pentru minte, inmă şi literatură", XI, 1848, nr. 13, p. 99-101.
- Alte trei scrisori ale lui Papiu Ilarian către Ioaniciu Olariu, în "Neamul românesc literar", II, 1910, nr. 25, p. 398-400.
- Apa trece, pietrele rămân, în "Românul", XV, 1871,19 decembrie, p. 1101.
- Apendice la Independenţa constituţională a Transilvaniei,în "Românul", "Românul", V, 1861, nr.225, p. 714-715; nr. 228-229, p. 722-723; nr. 230, p. 727; nr. 231, p. 730-732.
- Apendice la Independenţa constituţională a Transilvaniei,în "Tribuna română", Iaşi, III, 1861, nr. 139-142 (extras din "Românul").
- Apendice la Independenţa constituţională a Transilvaniei,în "Revista Carpaţilor", II, 1861, septembrie, p. 257-314.
- Avram Iancu şi Adunarea de la Dumineca Tomei şi cea din 3/15 mai 1848, în "Românul", XVI, 1872, p. 797-798; 806; 809-810; 814; 818; 825-826; 830-831.
- Carte cătră Sânta Adunare a Diocesei Române Unite din Transilvania, ce este a se ţinea la Blaş la 18/30 septembrie 1850, de la tinerimea studioasă în Viena, Viena, 1850.
- Către amicii mei din Transilvania, în "Concordia", III, 1863, nr. 45-192.
- Către amicii Societăţii "Transilvania", în "Românul", XI, 1867, 9-10 noiembrie, p. 959.
- Către cetăţenii bivolari şi toţi giurgiuvenii!,în "Românul", XVII, 1873, 26-27 martie, p. 480-481.
- Către giurgiuveni, în "Românul", XIV, 1870, 5 iunie, p. 477-478.
- Cauza bivolarilor din Giurgiu înaintea Curţii Juraţilor din Turnu Măgurele, Bucureşti, 1873.
- Istoria românilor din Dacia Superioară, I-II, Viena, 1851-1852; vol.III, editat după manuscris inedit de Ştefan Pascu, cu o introducere şi note, Sibiu, 1943.
- Tezaur de monumente istorice pentru România I-III, 1862-1864.
- -Memorandum despre raporturile românilor cu nemţii, cu slavii şi cu ungurii
- -Independenţa constituţională a Transilvaniei
- 1870 Relaţiunea despre manuscrisele lui Budai Deleanu
- 1872 versiunea latină a lucrării Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir , sub auspiciile Academiei Române
Bibliografie
- Iosif Pervain şi Ioan Chindriş, Corespondenţa lui Alexandru Papiu Ilarian, I-II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972.
- Ioan Chindriş, Alexandru Papiu Ilarian şi Academia Română, Zalău, 1973.
- Ioan Chindriş, Ideologia revoluţionară a lui Alexandru Papiu Ilarian, Editura Politică, Bucureşti, 1983; ed. a 2-a, Editura România Press, Bucureşti, 2002.
- Ioan Chindriş, Istoricul Alexandru Papiu Ilarian. Corespondenţă inedită, în "Manuscriptum", XVII, 1986, nr.3, p.160-171.
- Ioan Chindriş, Un imn de la 1848 al lui Alexandru Papiu Ilarian, în "Mnuscriptum", XVII, 1986, nr.4, p.18-21.
- Ioan Chindriş, Alexandru Papiu Ilarian şi imaginea romantică a Revoluţiei de la 1848 în Transilvania , în ***1848. Blajul şi amintirea Revoluţiei, volum coordonat şi ilustrat de Ioan Chindriş, Blaj, 1998, p. 251-257.
- Ioan Chindriş, Alexandru Papiu Ilarian. O biografie a ideilor politice, în vol.Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003, p. 7-34.
- Ioan Chindriş, Alexandru Papiu Ilarian şi Academia Română, în vol.Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003, p.123-158.
- Ioan Chindriş, Alexandru Papiu Ilarian şi imaginea romantică a Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, în vol.Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003, p.435-440.
- Ioan Chindriş, Alexandru Papiu Ilarian. Un imn de la 1848, în vol.Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003, p.822-826.
- Ioan Chindriş, Liberalul Papiu Ilarian, în vol. Naţionalismul modern, Cluj-Napoca, 1996, p. 150-162.
- Ioan Chindriş, Ideologia lui Alexandru Papiu Ilarian.(O privire eseistică) , în *** Biografii paşoptiste, volum coordonat de Gelu Neamţu, Bucureşti, 2006, p. 7-43.
