Simion Bărnuţiu

Simion Bărnuţiu (n. 21 iulie 1808, Bocşa, judeţul Sălaj - m. 28 mai 1864, Sânmihaiu Almaşului) a fost un istoric, filozof, om politic şi profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848.

Biografie

Născut într-o familie săracă, şi-a început studiile la şcoala comunală de la 6 ani. După terminarea şcolii, a urmat studiile la gimnaziul din Careii Mari, iar apoi Facultatea Teologică din Blaj, unde a fost hirotonit preot celib greco-catolic. De la 23 de ani, din anul 1831, predă istoria universală la o şcoală în Blaj. Nu şi-a mai putut continua studiile istorice, drept consecinţă a unui proces în care a fost implicat. Din această cauză s-a mutat la Sibiu, unde a urmat Academia Săsească de Drepturi timp de 3 ani. În 1848 a răspândit prin Sibiu cunoscutul său manifest în care milita pentru egalitatea naţională. Tot atunci se implică în revoluţia română, fiind unul dintre principalii săi lideri. Pe 14 mai 1848 a ţinut un important discurs în Catedrala din Blaj, intrat în istorie ca Discursul de la Blaj.

Revoluţia odată înfrântă, Bărnuţiu s-a refugiat la Viena unde a urmat cursurile Universităţii până în 1853 când a fost forţat să renunţe, ca urmare a intervenţiilor poliţiei imperiale. Se mută în Italia, la Pavia, unde se înscrie la cursurile Facultăţii Juridice. Îşi ia doctoratul, iar apoi revine la Viena, unde August Treboniu Laurian îi face propunerea de a veni la Iaşi să predea, invitaţie pe care o acceptă, fiind la Iaşi din decembrie 1854. Timp de un deceniu, Bărnuţiu a rămas acolo.

În calitatea sa de profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) şi apoi la Universitatea din Iaşi (1860-1864), Bărnuţiu a format oameni cu o gândire nouă, oameni care ulterior au cerut reforme democratice, votul universal, exproprierea moşiilor boiereşti şi a celor mănăstireşti.

Activitatea politică

A fost unul dintre organizatorii şi conducătorii Revoluţiei Române de la 1848 din Transilvania. A participat la Adunarea Naţională de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 şi la cea din mai 1848.

Concepe şi distribuie celebrul său manifest Proclamaţia din 24-25 martie 1848, în care enunţă meditaţiile sale începând din 1842 despre naţiunea română şi soarta românilor din Transilvania.

Opera

• Dreptul public al românilor (Iaşi, 1867)
• Dreptul natural privat (Iaşi, 1868)
• Dreptul natural public (1870)
• Dreptul ginţilor natural şi poziţia politică (doctrina constituţiunii)
• Constituţiunile statelor principale cu introducţiuni
• Antropologia
• Psihologia empirică
• Enciclopedia filozofiei teoretice
• Logica
• Metafizica
• Estetica
• Ştiinţa virtuţii
• Pedagogia
• Românii şi ungurii. Discurs rostit în Catedrala Blajului, 2/14 mai 1848, cu introducere şi comentar de G. Bogdan-Duică, Cluj, 1924
• Discursul de la Blaj şi scrieri de la 1848 , prefaţă de Ion Raţiu, ediţie îngrijită de Ioan Chindriş, Cluj-Napoca, 1990
• Istoria filosofiei, ediţie princeps după manuscris inedit coordonată de Ioan Chindriş, I-II, Editura România Press, Bucureşti, 2000-2002 (colaboratori: Ioan Chindriş, Mihai-Teodor Racoviţan, Gavril Matei şi Ionuţ Isac)
• Flosofia dpă W. T. Krug, ediţie princeps după manuscris inedit, studiu introductiv de Ionuţ Isac, text îngrijit, cronologie şi notă asupra ediţiei de Ioan Chindriş, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004

Bibliografie

• G. Bogdan-Duică, Notesul de însemnări al lui Simion Bărnuţiu, în „Anuarul Institutului de Istorie Naţională”, II, 1923, p. 205-232.
• G. Bogdan-Duică, Viaţa şi ideile lui Simion Bărnuţiu, Bucureşti, 1924.
• Alexandru Marcu, Simion Bărnuţiu şi Pietro Monti. Cu o scrisoare inedită, în Omagiu lui I. Bianu, Bucureşti, 1927, p. 251-256.
• Alexandru Marcu, Simion Bărnuţiu, Al. Papiu Ilarian şi Iosif Hodoş la studii în Italia, Bucureşti, 1935.
• Petre Pandrea, Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuţiu, Bucureşti, 1935.
• Enea Hodoş, Din corespondenţa lui Simeon Bărnuţiu şi a contemporanilor săi, Sibiu, 1944.
• D. D. Roşca, Europeanul Bărnuţiu, Sibiu, 1944 (ed. mai recentă în vol. Oameni şi climate, Cluj, 1971, p. 73-101.
• Radu Pantazi, Simion Bărnuţiu. Opera şi gândirea, Bucureşti, 1967.
• Iosif Pervain şi Ioan Chindriş, Corespondenţa lui Alexandru Papiu Ilarian, I-II, Editura Dacia, Cluj, 1972 (vol. II, p. 7-112).
• George M. Marica, Discursul lui Simion Bărnuţiu l 2/14 mai 1848, în vol. Studii de istoria şi sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p. 121-138.
• George M. Marica, Scrierile mărunte ale lui Simion Bărnuţiu după 1850, în vol. Studii de istoria şi sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p.137-215.
• Ioan Chindriş, Opera şi ideile lui Simion Bărnuţiu, în “Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XXIX, 1989, p.21-50.
• Ioan Chindriş, Simion Bărnuţiu, istoric al filosofiei, în "Manuscriptum", XVI, 1985, nr. 3, p. 124-137.
• Ioan Chindriş, Simion Bărnuţiu. Suveranitate naţională şi integrare europeană , Cluj-Napoca, 1998.
• Ioan Chindriş, Hermeneutica istorică a discursului lui Simion Bărnuţiu, în vol. 1848. Blajul şi amintirea Revoluţiei, volum coordonat şi ilustrat de Ioan Chindriş, Blaj, 1998, p. 33-40.
• Ioan Chindriş, Simion Bărnţiu la 1848, în vol. Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003, p. 420-424.
• Ioan Chindriş, Discursul lui Simion Bărnuţiu, în vol. Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003, p. 425-431.

Legături externe

• Nu l-am uitat pe Barnuţiu! - greco-catolica.org
• [1]