Ana Blandiana

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Ana Blandiana (n. 25 martie 1942, Timişoara) este pseudonimul Otiliei Valeria Coman, o poetă şi o luptătoare pentru libertate civică contemporană din România. Înainte de revoluţia din 1989, faimoasă disidentă şi apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauşescu prin declaraţii publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă şi unor publicaţii străine. De asemenea om public, s-a implicat în viaţa civică printr-o serie de acţiuni în cadrul Alianţei Civice şi conduce memorialul de la Sighet, un muzeu al crimelor comunismului şi un centru de cercetare care organizează anual conferinţe şi congrese care-i adună pe cercetătorii fenomenului totalitar de stânga din toată lumea.

Premii literare

Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Romane, 1970; Premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1982; Premiul International "Gottfried von Herder", Viena, 1982; Premiul National de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul International "Vilenica", 2002.

Interdicţii de publicare

1959-1964, 1985, 1988-1989.

  • În 1990, Ana Blandiana reinfiinteaza PEN Clubul Roman al carei presedinte devine. Este unul dintre initiatorii Aliantei Civice pe care o conduce intre 1991 si 2001. Fondator si presedinte al Academiei Civice, care realizeaza sub egida Consiliului Europei Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet. Membra a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie "Stephane Mallarme" si a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).



Opera

Cărţi de poezie

  • Persoana întâia plural, 1964;
  • Călcâiul vulnerabil, 1966;
  • A treia taină, 1969;
  • 50 de poeme, 1970;
  • Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972;
  • Poeme, 1974;
  • Somnul din somn, 1977;
  • Întâmplări din grădina mea, 1980;
  • Ochiul de greier, 1981;
  • Ora de nisip, 1984;
  • Stea de pradă, 1986;
  • Alte intâmplări din grădina mea, 1987;
  • Întâmplări de pe strada mea, 1988;
  • Poezii, 1988;
  • Arhitectura valurilor, 1990;
  • 100 de poeme, 1991;
  • În dimineaţa de după moarte, 1996;
  • La cules îngeri, 1997, 2003, 2004;
  • Cartea albă a lui Arpagic, 1998;
  • Balanţa cu un singur talger, 1998;
  • Soarele de apoi, 2000;
  • Refluxul sensurilor, 2004.

Cărţi de eseuri

  • Calitatea de martor, 1970, 2003;
  • Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975;
  • Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978;
  • Coridoare de oglinzi, 1983;
  • Autoportret cu palimpsest, 1985;
  • Oraşe de silabe, 1987;
  • Geniul de a fi, 1998;
  • Ghicitul in mulţimi, 2000;
  • Cine sunt eu?, 2001.

Cărţi de proza

  • Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 - nuvele fantastice;
  • Proiecte de trecut, 1982 - nuvele fantastice;

Ambele volume au apărut sub titlul Oraşul topit şi alte povestiri fantastice in 2004;

  • Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 - roman;
  • Imitaţie de coşmar, 1995 - nuvele.

Cărţi traduse

  • Homokora - Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1971 (maghiara);
  • Pieta achillesowa i inne wiersze, Wydawnictwo Literackie, Krakow - Wroclaw, 1982 (poloneza);
  • Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1985 (maghiara);
  • San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgara);
  • Kopie eines Alptraums, Volk und Welt, Spektrum, Berlin, 1988 (germana);
  • L'ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italiana);
  • Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rusa);
  • The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (engleza);
  • Mineviku - Plaanid, L.R., Tallinn, 1989 (estona);
  • Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (letona);
  • En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeza);
  • Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegiana);
  • Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedeza);
  • L'eglise fantome, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (franceza);
  • Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (sarba);
  • Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albaneza);
  • Presentation/ Vorwort/ Prezentare, editie trilingva, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst/ Office Allemand d'echange universitaires), Paris, 1993 (germana, franceza, romana);
  • Clair de mort, Librairie Bleue, Troyes, 1994 (franceza);
  • Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk Forlag, Oslo, 1995 (norvegiana);
  • Die Applausmaschine, Steidl Verlag, Gottingen, 1993 (germana);
  • Engelernte, Ammann Verlag, Zurich, 1994 (germana);
  • L'architecture des vagues, les Ateliers du Tayrac, 1995 (franceza);
  • Kopie eines Alptraums, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1996 (germana);
  • Ofullbordad helvet, Forlags ab Gondolin, 1997 (suedeza);
  • Szelet Allat, Pont, Budapest, 1998 (maghiara);
  • Gedichten, Go-Bos Press, 1998 (olandeza);
  • Sternenherbst, Dionysos,traducere Christian W. Schenk, 1999 (germana);
  • Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgara);
  • Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (sarba);
  • Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (slovena);
  • Potreba za razgovor, Arka, Smederevo - Id. Skoplje, 2004 (macedoneana);
  • Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chineza),
  • Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedoneana);
  • Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italiana);
  • Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portugheza).


Legături externe

Cărţi în format electronic

Adus de la „http://ro.metapedia.org/m/index.php?title=Ana_Blandiana&oldid=8782”