Andrei Oţetea

Andrei Oţetea (n. 24 iulie 1894, Sibiel, Sibiu - d. 21 martie 1977, Paris) a fost un istoric român, membru titular al Academiei Române.

Andrei Oţetea s-a nascut in 1894 in Marginimea Sibiului in satul Sibiel, judetul Sibiu. Profesor universitar la Iaşi, Bucureşti, specialist in istoria Evului Mediu şi a epocii moderne, membru al Academiei Române din 1955.

Opera

- Opera principală: "Francesco Guicciardini - viaţa publică şi gândirea politica" (teza de doctorat - 1926); - "Contribuţii la problema Orientului" (1930); - "Renaştere şi Reforma" (1941); - "Tudor Vladimirescu" (1945); - "Renaşterea" (1964).

A fost redactor responsabil al volumelor II şi III din "Istoria României".

Fondul Cabinetului de documentare "Andrei Oţetea" reflectă preocuparile ilustrului istoric: din totalul de 6,024 de cărţi, 4,405 sunt din domeniile istorie, istoriografie şi ştiinte sociale; 80% din acest fond de carte sunt exemplare cu dedicaţiile autorilor catre Andrei Oţetea (Dan Berindei, Lucian Blaga, Traian Bratu, Gh. I. Brătianu, Nicolae Cartojan, Paul Cernovodeanu, Şerban Cioculescu, Emil Condurachi, Vlad Georgescu, Constantin C. Giurescu, Keith Hitchins, Ioan Lupaş, Mihail Sadoveanu ş.a.). Exista si câteva exemplare valoroase, unicat: - "Propyläen Weltgeschichte" - 10 volume; - Documentele Hurmuzaki; - "Istoria Românilor" a lui Nicolae Iorga; - "Istoria României"... Majoritatea volumelor din Cabinetul de documentare "Andrei Oţetea" sunt tipărite in limbi străine (franceză, italiană, germană, engleză, maghiară etc.)