Băneşti, Suceava

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare
Imagine:Monumentul eroilor din Banesti

Băneşti este o localitate în comuna Fântânele din judeţul Suceava.

Aşezat pe malul drept al râului Siret, în această localitate se afla principalele instituţi ale comunei Fântânele, primăria, poliţia, Şcoala Mihai Eminescu din Băneşti cu clasele 1 - 8, precum şi o şcoală de arte şi meserii. La această şcoală generală studiază din clasa a V-a elevi din toate satele ce alcătuiesc comuna Fântânele, satul Băneşti, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate şi Slobozia Sucevei.

În anul 2007 a fost ridicat aici un monument care comemorează jertfa eroilor din cele două războaie mondiale.

Atestare

Istoric În arhivele satului există un istoric cuprizând date reale, precum şi ipoteze transmisă din generaţie în generaţie, fiind apoi notate în prezentul istoric. Prima menţiune documentară scrisă a satului datează din 15 februarie 1622, când Ion din Băneşti e martor pentru moşul său Vasile Dinga diacon, care cumpără partea sa de mosie din Mereşti cu doi taleri. O mărturie din anul 1689 decembrie 20 de la Aftănase Călugărul, preot in Băneşti care arată că prin intermediul său a cumpărat Gheorghe Septlici unele pământuri şi care arată că hotarul trecea pe din sus de Hilişeni (Chilişeni). Satele Băneşti şi Fântânele au aparţinut potrivit documentelor, mai mult timp familiei Canano. În jurul anului 1706 an în care boierul Ştefan Stamate a ridicat Biserica de lemn din Băneşti cu hramul "Sf. Nicolae", numele satului Băneşti încă nu este pomenit. Începutul rudimént al satului, se afla pe atunci pe povârnişul care duce de pe platoul puţin ridicat şi cu pantă puţin înclinată, din unghiul dintre râurile Siret şi Suceava, spre lunca şi apa Siretului care curgea pe atunci pe la poalele platoului, dincoace de luncă, dovadă braţele moarte şi iazurile formate, ulterior modernizate în perioada comunistă. Bătrânii au transmis generaţiilor că Biserica de lemn din Băneşti a fost făcută chiar în mijlocul pădurii existentă pe atunci în acel loc, tăind lemnul pe loc pentru construcţa acesteia.

Imagine:Primaria

Din documentele familiei Callimachi, reiese că satul ar fi fost înfiinţat aproximativ între anii 1742 şi 1747. Există o variantă în care se spune că numele de Băneşti s-ar fi pus în următoarele împrejurări: Documentele duc la Maria Jituiceroaia, soţia Jituicerului Gheorghe Cănănău, soră a lui Ion Callimache şi a lui Dumitraşcu banul. În anul 1747 moare Gheorghe Cănănău, soţia acestuia lasă îngrijirea gospodăriei ei, pe seama fratelui; banul Dumitraşcu. Aceasta a organizat munca moşiei şi împreună cu oamenii vechiului început de sat, lucrători şi ciobanii au pus bazele acestui sat, rămânând numele satului Băneşti probabil ca poreclă de la banul Dumitraşcu Callimachi care care l-a aşezat definitiv.

O altă variantă ar fi că numele satului vine tot de la bani, Ştefan Stamate care avea mai multe moşii pe raza comunei Fântânele ar fi cumpărat aceste moşii unde este aşezat satul cu bani, neavând-o ca moştenire, numind satul: Băneşti. Dar aceasta variantă nu este plauzibilă.


Căminul cultural

S-a înfiintat în anul 1936, cu scopul de a ridica nivelul cultural, aici având loc săptămânal diferite manifestări ca: jocuri populare, dansuri şi altele.

Biserici

În sat se află doua biserici: o biserica de lemn construită între anii 1705-1707 de către Ştefan Stamate şi o bisericǎ mai noua din cărămidă, ridicată de către moşierul Kapri, în anul 1830.

Obiective turistice

Legături externe

Imagine satelit:

Galerie de imagini