Suceava

Primăria Suceava

Suceava este un oraş cu rangul de municipiu care îndeplineşte funcţia de reşedinţă al judeţului Suceava. Este situat în partea de nord a ţării, în provincia istorică Moldova.

Cuprins

1 Istorie
2 Monumente în Suceava
3 Imagini
4 Vezi şi
5 Bibliografie
6 Legături externe

Istorie

Biserica Sfântul Dumitru

Locul pe care s-a dezvoltat oraşul Suceava în evul mediu era un punct important de popas pe drumul de negoţ ce lega orientul cu occidentul. În special în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Suceava a devenit un oraş important în Moldova şi un centru comercial ce lega întregul comerţ oriental cu Polonia şi cu celelalte ţări apusene. În acel moment oraşul avea depozite mari de mărfuri aduse din Polonia, Veneţia, Grecia, Turcia şi chiar din Asia. Suceava a ajuns la cea mai mare înflorire a sa din momentul în care a devenit capitala Moldovei şi reşedinţa domnitorilor moldoveni. Acest lucru s-a întâmplat în timpul domniei lui Petru I Muşat (1375 – 1391) când la 1388, Suceava este atestată documentar ca fiind capitala ţării. Decăderea politică şi comercială a oraşului a început odată cu anul 1564 când domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a decis mutarea capitalei la Iaşi.

Potrivit lui Dimitrie Cantemir, Suceava avea în secolele XV – XVII o populaţie de 100.000 de locuitori, 1.600 de case, 40 de biserici de piatră, plus altele din lemn. Aceste informaţii le-a consemnat în lucrarea “Descrierea Moldovei”.

Biserica Sfântul Nicolae

Dintre bisericile importante ale Sucevei: Biserica de la Iţcani, Biserica Mirăuţilor, Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, Biserica Sfântul Gheorghe de la Mănăstirea Sfântul Ioan, Biserica Sfântul Dumitru, Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Învierii (Biserica Elena Doamna), precum şi bisericile armeneşti: Biserica Sfintei Cruci, Biserica Sfântul Simion, Biserica Sfântul Auxentie, Biserica “Hagigadar”.

Biserica Sfântul Dumitru a fost construită la 1475 de Ştefan cel Mare, refăcută la 1534 de Petru Rareş, iar Lăpuşneanu i-a mai adăugat un turn. Arhitectura bisericii este realizată în stil moldovenesc, având pe clopotniţă stema Moldovei susţinută de doi îngeri.

Biserica Sfântul Nicolae a fost ridicată după toate indiciile de Iliaş al II-lea Rareş (1546 – 1551) . S-a ajuns la această concluzie datorită stilului în care a fost construită şi care corespunde epocii domnitorului moldovean amintit. Biserica a fost restaurată la 1611 de Nicoară Prăjescu.

Monumente în Suceava

Zona cuprinsă între străzile Cetăţii, Luca Arbore, Petru Muşat, inclusiv incinta Bisericii “Sf. Gheorghe - Mirăuţi” cuprinde vatra veche a oraşului Suceava, monumente specifice epocii medievale a secolului al XIII-lea şi fortificaţia premuşatină.
Întreaga zonă cuprinsă între străzile Petru Rareş (N), Ana Ipătescu (E), Nicolae Bălcescu (S), Ştefan cel Mare (V) cuprinde ansamblul curţii domneşti şi vechiul centru medieval al Sucevei specifice epocii medievale începând cu secolul al XIV-lea.
“Câmpul Şanţurilor”, la marginea de est a oraşului, între şanţul Cetăţii de Scaun şi (inclusiv) pantele de nord ale platoului şi limita de nord a cimitirului oraşului (platoul din faţa Cetăţii de Scaun din epoca medievală, secolele XIV – XVII).
“Dealul Şeptilici”, la marginea de nord vest a oraşului, Cetatea de la Scheia din epoca medievală, a secolului al XIV-lea.
Cetatea de Scaun a Sucevei (1375 – 1391); Fortul Muşatin, sec. XV, adăugiri şi transformări 1476, sec. XVI şi XVII; Incinta exterioară - prima pânză de ziduri (1476 – 1477); Incinta exterioară - a doua pânză de ziduri (1478 – 1502), situate la marginea de est a oraşului.
Biserica armeano - gregoriană „Sfânta Cruce" din 1521 cu adăugiri 1776 şi transformări la 1918 aparţinând cultului creştin ortodox; Capela „Sf. Ioan" din anul 1776 aparţinând cultului creştin ortodox situate în strada Armenească nr. 1.
Mănăstirea Teodoreni – Burdujeni din secolul XVI – XIX aparţinând cultului creştin ortodox; Biserica „Înălţarea Domnului" din 1597 cu transformări la 1785; Turnul clopotniţă din 1597; Chiliile vechi din cca. 1597 cu transformări făcute în sec. XVIII şi XIX; Zid de incintă din sec. XVIII situate în str. Cuza Vodă nr. 19, cartier Burdujeni.
Biserica armeano - gregoriană „Sfântul Simeon" din 1513 cu transformări făcute în sec. XVI al cultului armeano-gregorian ; Turn clopotniţă din 1551 aflate în str. Enescu George nr. 51.
Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou" (Episcopia Sucevei şi Rădăuţilor) din sec. XVI – XIX aparţinând cultului creştin ortodox; Biserica „Sfântul Gheorghe" din 1514 – 1522 cu adăugiri făcut la 1579 şi 1828; Clisiarniţă – paraclis din 1629; Stăreţia din cca. 1895 cu transformări şi adăugiri făcute la 1973 şi 1989; Chilii din sec. XIX şi Clopotniţă din 1589 situate în str. Ioan Vodă cel Cumplit nr. 2.
Ansamblu de curte domnească din sec. XIV - XVII cu Palatul Domnesc din sec. XIV; Turn locuinţă din sec. XIV; Turn de poartă din sec. XIV şi Anexe din 1486 situate în str. Ipătescu Ana, vis-a-vis de nr. 14.
Biserica „Învierea Domnului" - Vascresenia (Biserica Domniţelor) din 1551 aparţinând cultului ceştin ortodox; str. Ipătescu Ana nr. 14.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului" - Iţcani Vechi din 1639, pe ruinele alteia mai vechi de lemn din 1395 şi de zid - sec. XVI aparţinând cultului ceştin ortodox; str. Labiş Nicolae nr. 17.
Biserica „Sf. Nicolae" - Prăjescu; din 1546 - 1551, restaurată la 1611; rest. DMI 1975; aparţinând cultului ceştin ortodox; Prăjescu, Nicolae şi Maria; str. Mihai Viteazul nr. 2
Biserica „Sf. Gheorghe" - Mirăuţi (Mitropolia Veche) din 1375 - 1391, refăcută la 1700, restaurată la 1898 - 1903; aparţinând cultului ceştin ortodox. Au lucrat: arhitectul K.A. Romstorfer; pictorul Carl Jobst; str. Mirăuţi nr. 17.
Biserica „Sf. Dumitru" (Biserica domnească) de la 1535, restaurată în 1990; aparţinând cultului ceştin ortodox; De asemenea, ruinele bisericii vechi din sec. al XIV-lea aparţinând cultului ceştin ortodox; precum şi Clopotniţa din sec. al XVI-lea, din str. Ştefan cel Mare nr. 1.
Fosta clădire administrativă a oraşului Suceava din 1904, cu transformări şi adăugiri făcute la 1968 aflată în str. Ştefan cel Mare nr. 36.
Fostul Tribunal, Căpitănie Districtuală şi Închisoare din 1885 avându-l ca arhitect pe Ferdinand Fellner din str. Ştefan cel Mare nr. 58.
Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" [Biserica Coconilor (a Beizadelelor)] din 1643 aparţinând cultului creştin ortodox şi Clopotniţa făcută la 1643, aflate în str. Ştefăniţă Vodă nr. 3.
Mănăstirea Zamca din perioada 1551 – 1612 aparţinând cultului creştin ortodox, Biserica armeano - gregoriană „Sf. Axentie" de la 1606 al cultului armeano-gregorian, Paraclisul „Sfânta Maria" din sec. al XVII-lea cu transformări în sec. XVIII, Fortificaţie tip Vauban de la 1691, cu chiliile făcute în sec. al XIX-lea, Turn clopotniţă din 1606, Paraclisul „Sfântul Grigore" din 1606, şi Zidul de incintă din sec. XVII din str. Zamca.
Casa folcloristului Simion Florea Marian din sec. al XIX-lea situată pe Aleea Simion Florea Marian nr. 4.
Cripta-cavou a familiei dr. Otto Binder din 1914 realizată de sculptorul Otto Langer aflată în cimitirul din parcul Cetăţii.
Statuia lui Petru I Muşat al sculptorului Paul Vasilescu aflată în Piaţa 22 Decembrie 1989, lângă Casa de Cultură.
Bustul lui George Enescu realizat de sculptorul Ion Irimescu aflat în parcul oraşului.