Conferinţa de la Paris

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Conferinţa de la Paris din anul 1858 a fost organizată pentru a fi dezbătute în cadrul ei concluziile rapoartelor comisarilor puterilor europene cu privire la analiza rezoluţiilor celor două adunări ad-hoc mai înainte amintite. Pe baza rezultatelor acestor dezbateri, Conferinţa reprezentanţilor celor şapte puteri – Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia şi Regatul Sardiniei - privind organizarea Principatelor Române, adoptă documentul final intitulat „Convenţia de la Paris”, document prin care se stabileşte viitorul statut politic, social şi administrativ al Moldovei şi Ţării Româneşti. Convenţia prevede că denumirea celor două Principate va fi „Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti”, iar fiecare în parte dintre ele va avea propriul său domn, guvern şi organ legiuitor. Sunt create, comune pentru ambele Principate şi avându-şi sediile amplasate la Focşani, Curtea de Casaţie şi Comisia Centrală pentru alcătuirea legilor de interes comun. De asemenea, se desfiinţează privilegiile şi rangurile boiereşti, se reglementează prin lege relaţiile dintre marii proprietari funciari şi ţărani, se stabileşte modalitatea alegerii pe bază de cens a membrilor Adunării Elective şi se instituie responsabilitatea ministerială. Intrarea în vigoare a acestei Convenţii, căreia i se conferea valoare de noua Constituţie a Principatelor Române, marchează încetarea de jure a aplicării Regulamentului Organic[1].

Note

  1. Spre Eminescu. Răspuns românesc la ameninţările prezentului şi la provocările viitorului, Radu Mihai Crişan, p.19-20

Legături externe