Graţieri şi amnistii legate de revoluţia română din 1989

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

În această pagină sînt documentate amnistia parţială din ianuarie 1990, anumite demersuri pentru acordarea unei amnistii generale privind faptele comise în timpul revoluţiei române din decembrie 1989 precum şi actele de graţiere acordate de preşedinţi ai României unor persoane condamnate sub diverse capete de acuzare legate de evenimentele respective.

Amnistii

Beneficiari ai amnistiei:

  1. Miliţienii sau militarii care au bătut revoluţionarii arestaţi în acele zile.
  2. Florin Dragomir, locotenent de securitate din Timişoara, învinuit de cercetarea abuzivă a trei revoluţionari, pe care i-a bătut cu un par de lemn şi cu bastonul de cauciuc şi i-a călcat pe degetele de la mîini pînă la sîngerare, a fost condamnat iniţial la 4 ani şi 6 luni închisoare pentru cercetare abuzivă (Sentinţa 44 din 2 aprilie 1990 a Tribunalului Militar Timişoara). La recurs încadrarea juridică s-a schimbat în purtare abuzivă, care se încadra în amnistie (Decizia 139 din 12 iulie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti). Instanţa a reţinut că "pentru a exista infracţiunea de cercetare abuzivă o condiţie este ca urmărirea penală să fie începută (...) conform art. 128 alin. 1 şi 3 c. pr. pen. începerea urmăririi penale are loc numai prin rezoluţia sau procesul verbal emise de organul competent"[3]
  3. Revoluţionarii care au săvîrşit încălcări ale legalităţii socialiste în timpul revoluţiei.
  4. Persoane care au fost încadrate la "favorizarea infractorului" pentru infracţiuni săvîrşite cu scopul reprimării revoluţiei, cum ar fi de pildă furtul şi incinerarea cadavrelor a 40 de revoluţionari timişoreni.

Graţieri

Graţieri acodate de Ion Iliescu

  1. Membrii Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al PCR, condamnaţi pentru că în şedinţele C.P.Ex. au aprobat reprimarea revoluţiei[4].
  2. Traian Cozma, căpitan de miliţie, vinovat de a fi făcut acte false pentru mai mulţi generali şi colonei implicaţi în reprimarea revoluţiei la Timişoara, beneficiar al graţierii prin Decretul-Lege nr. 23/1990[3].
  3. Nicolae Ghircoiaş, colonel de miliţie care a furat şi distrus evidenţele Spitalului judeţean Timiş cu privire la morţii şi răniţii din perioada revoluţiei[5], condamnat la 4 ani închisoare dar cu constatarea că pedeapsa este în întregime graţiată prin Decretul-Lege nr. 23/1990[6] (Ghircoiaş este şi beneficiar al amnistiei din Decretul 3/1990, pentru o altă infracţiune săvîrşită în perioada revoluţiei - favorizarea infractorului)
  4. Prin Decretul nr. 194 din 13 martie 2002 a fost graţiat Hejja Dezideriu, care în timpul revoluţiei din 1989 participase la uciderea ofiţerului de miliţie Agache Aurel din Tîrgu Secuiesc[7][8]
  5. General M.Ap.N. Constantin Rotariu, locotenent-colonel M.Ap.N. Ion Păun şi căpitan M.Ap.N. Constantin Gheorghe, condamnaţi pentru crimele săvîrşite în zona Calea Lipovei din Timişoara (6 morţi şi 30 răniţi), graţiaţi prin Decretul nr. 727 din 2002 [9][3].
  6. Iosif Veverca, maior de miliţie condamnat pentru uciderea în timpul revoluţiei la Timişoara a tînărului Ianoş Paris, graţiat în decembrie 2003[10][11].
  7. Ion Corpodeanu, locotenent colonel de miliţie, condamnat pentru omor deosebit de grav săvîrşit în timpul revoluţiei la Timişoara, graţiat în acelaşi decret în care a fost graţiat şi Miron Cozma[12][13].
  8. Grigorie Ghiţă, general de miliţie, condamnat la 6 ani de închisoare în Dosarul Otopeni, a fost graţiat în anul 2003.

Graţieri acordate de Emil Constantinescu

  1. Ion Coman, condamnat pentru conducerea represiunii de la Timişoara (73 morţi), graţiat prin Decretul nr. 588/2000 [14][15]

Cereri pentru o amnistie generală referitoare la faptele săvîrşite în decembrie 1989

  1. Ion Cristoiu, ziarist: "Cea mai bună soluţie ar fi aşadar curmarea lor [proceselor legate de revoluţie] şi eliberarea tuturor celor implicaţi în evenimentele de la Timişoara şi Bucureşti"[16].
  2. Apel semnat în 1991 de 23 de parlamentari în revista "Totuşi Iubirea" editată de Adrian Păunescu: Cezar Buda, Adrian Ovidiu Moţiu, Romulus Vulpescu, Neculai-Simeon Tatu, Gelu Voican Voiculescu, Ştefan Cazimir, Nicolae Simescu, Teodor Holban, Gheorghe Scrieciu, Constantin Ivanovici, Victor Surdu, Vasile Şuta, Alin-Mihai-Dumitru Druga, Paul Ciobanu, Mircea Radu Ispas, Petru Dumitru Pop, Dănuţ Ioan Fleacă, Vasile Rădulescu, Viorel Lixăndroiu, Dumitru Şerban, Ioan Gavra, Silviu Simion Şomîcu, Ion Ştefan[17]
  3. Sergiu Nicolaescu, iniţiator al Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, în data de 16 decembrie 1994, cu prilejul audierii de această comisie a preşedintelui Ion Iliescu, audiere transmisă la Televiziunea Română[18][19].
  4. Constantin Dudu Ionescu, secretar de stat la M.Ap.N., devenit ulterior şi ministru al apărării[20]
  5. Ion Iliescu, preşedinte al României, în anul 2001
  6. Adrian Năstase, prim-ministru, cere o dezbatere publică pe tema proiectului de amnistie susţinut de Ion Iliescu[21]

Referinţe

  1. ↑ Monitorul Oficial din 4 ianuarie 1990
  2. ↑ Lucia Hossu-Longin - "Memorialul Durerii", serial TV, episodul referitor la Revoluţia de la Timişoara
  3. ↑ 3,0 3,1 3,2 Curtea Supremă - Procesele revoluţiei din Timişoara (1989) adunate şi comentate de Marius Mioc, Editura Artpress, Timişoara 2004 ISBN 973-7911-70-9, pag. 343-344
  4. ↑ Corneliu Miclescu - În ce stadiu mai sînt dosarele decembrie 1989?, articol pe situl BBCRomanian
  5. ↑ Constatările instanţei despre distrugerea documentelor medicale la Timişoara în perioada revoluţiei
  6. ↑ Condamnarea din "procesul celor 25" al revoluţiei din Timişoara
  7. ↑ Monitorul Oficial, partea I din 18 martie 2002
  8. ↑ sit despre cazul Aurel Agache ţinut de fiul acestuia
  9. ↑ Monitorul Oficial nr. 589 din 8 august 2002
  10. ↑ Iosif Veverca, membru în lotul Timişoara, a fost graţiat, articol în "Curierul Naţional" din 29 decembrie 2003
  11. ↑ Dragoş Bota - Revoluţionarii timişoreni, dezamăgiţi de lipsa de curaj a lui Ion Iliescu, articol în "Adevărul" din 29 decembrie 2003
  12. ↑ Extemporalul de sîmbătă, articol în "Adevărul" din 18 decembrie 2004
  13. ↑ Ultima apariţie publică a lui Ion Iliescu ca preşedinte al României, comentariu al Radio France Internaţional relatat pe pagina "Revista presei internaţionale" a sitului Senatului României
  14. ↑ Monitorul Oficial nr. 657 din 14 decembrie 2000
  15. ↑ Curtea Supremă - Procesele revoluţiei din Timişoara (1989) adunate şi comentate de Marius Mioc, Editura Artpress, Timişoara 2004 ISBN 973-7911-70-9, pag. 9
  16. ↑ Ion Cristoiu - "Un moment ratat: Tribunalele revoluţionare", editorial în "Expres Magazin" nr. 26/1991
  17. ↑ revista "Totuşi Iubirea" nr. 25/1991
  18. ↑ TVR1 - emisiune televizată din 16 decembrie 1994 cu audierea preşedintelui Ion Iliescu la Comisia Senatorială "Decembrie 1989"
  19. ↑ Ion Iliescu - "Revoluţia trăită", Editura Redacţiei publicaţiilor pentru străinătate, Bucureşti 1995, pag. 85, ISBN 973-0-00132-4
  20. ↑ Vartan Arachelian - "Revoluţia şi personajele sale", Editura Nemira, Bucureşti 1998, pag. 234, ISBN 973-569-285-1
  21. ↑ ziarul "Adevărul" din 5 iunie 2001
Adus de la „http://ro.metapedia.org/m/index.php?title=Graţieri_şi_amnistii_legate_de_revoluţia_română_din_1989&oldid=14709”