Grigore I Ghica

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Grigore I Ghica (Grigoraş) sau Grigore Gheorghe Ghica a fost domnitor al Munteniei: 1 septembrie 1660 - noiembrie (după 27) 1664 şi februarie 1672 - noiembrie 1673.

Este fiul lui Gheorghe Ghica şi a fost numit ca domnitor la insistenţele si rugăminţile postelnicului Constantin Cantacuzino, care a scăpat astfel ca ţara să devină paşalâc şi a reuşit să-l elibereze şi pe Gheorghe Ghica de la turci. Prin măsurile lui Grigore, inspirate de postelnicul Cantacuzino, retras la Filipeşti, reuşeşte începerea îndreptarii situaţiei grele în care se afla ţara. Dar, în curând, Grigore alunecă pe panta greşelilor, plecând urechea la pârile contra postelniculi făcute de doi boieri rapaci: Stroe Leurdeanu (cuscrul postelnicului) şi Dumitraşcu Cantacuzino Grecul (nepotul postelnicului). După reântoarcerea fără nici o izbândă din Transilvania a lui Grigore, unde i-a însoţit pe turci pentru a întrona pe un om al acestora, izbucnesc intrigile. Postelnicul e prins şi ucis în decembrie 1663 la Snagov. După scurt timp, Grigore pierde tronul. Mergând iarăşi în Transilvania în vara lui 1664, unde turcii pierd din nou, Grigore aliat în secret cu nemţii, fuge la Viena şi apoi în Moravia în decembrie 1664.

După insistenţe fără rezultat pe lângă împăratul german, Papa, şi Veneţia, obţine în sfârşit, tot cu bani, şi cu sprijinul dragomanului Panaiotache Nicussis, iertarea de la turci şi domnia pentru a doua oară în martie 1672. Cantacuzinii care au triumfat în anii precedenţi, sunt persecutaţi cumplit: ucişi, închişi, torturaţi. Apogeul persecuţiilor are loc în momentul când Grigore pleacă cu turcii împotriva polonezilor, iar caimacamul Leordean (silit mai înainte să se călugărească şi acum răspopit) bagă groaza în ei şi mai toti fug la turci, unde se plâng împotriva lui Grigore. Mai mult, acesta îi trădează pe turci la Hotin. În cele din urma el vine la Adrianopol şi încearcă să se disculpe cu bani şi minciuni, dar este mazilit şi chemat în decembrie 1674 la Constantinopol. Moare în 1675.

Vezi şi