Huţuli

Huţuli

Huţulii (huţani) (Huculové Huzulen Hutsuls Huculoj Hutsulit Hutsules Huculok Hoetsoelen Huculi Hutsuls Huculi) — «locuitorii Carpaţilor». Huţulii sau huţanii sunt o populaţie slavizată a căror origine etnică este în discuţie. Tradiţia românească spune despre ei că sunt o rămăşiţă a dacilor. Huţulii trăiesc în câteva sate din zona muntoasă a Bucovinei de Nord şi Galiţiei, până la graniţa cu Slovacia. Ca limbă vorbesc ruteneşte ca urmare a procesului de slavizare, însă se deosebesc de ruteni ca tip, obiceiuri şi port şi chiar ca limba, având o serie de cuvinte româneşti. Ca înfăţişare “sunt de statură mică, îmbrăcaţi în sumane scurte şi întunecate, cu berneveci (cioareci, pantaloni) roşii”. Atât bărbaţii cât şi femeile umblă numai călare, iar ca îndeletnicire, se ocupă de creşterea vitelor.

---

Teritoriul

Locuiesc în regiunea Ivano-Francovsk, Cernăuţi, Transcarpatia, şi Maramureş (huţuli maramureşeni). În rând cu boici şi lemci sunt consideraţi locuitori autohtoni ai Carpaţilor de Est - Gorgani, Svidoveţ, Beskid, Grineava şi Cernogora.

Localitati din Romania locuite de huțuli:

• Bucovina: Izvoarele Sucevei, Moldova-Suliţa, Benia, Breaza de Sus, Breaza, Bobeica, Măgura, Lupcina, Costileva, Brodina, Brodina de Sus, Sadău, Zalomestra, Cununschi, Dotulsca, Argel, Raşca, Damacusa, Ciumârna, Iedu, Cârlibaba, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Ulma, Nisipitu, Paltinu.
• Maramureș: Poienile de sub Munte, Repedea, Ruscova, Bistra, Petrova, Remeți, Leordina, Vişeul de Sus.

Oraşe: Nadvorna, Pecenejin, Iaremce, Jabie, Vorohta, Iabluniţa şi altele. Anterior şi Kolomâia a fost populată de huţuli,însă din cauza proceselor migraţioniste majoritatea populaţiei a devenit grupul etnografic al pocuţenilor.

Demografia

Numărul huţulilor: 2 milioane. În prezent sunt foarte puternice legăturile de clan, principiile vechimii în gintă.

Originea

Potrivit unor teorii, huţuli reprezintă populaţia dacică slavizată. Unii istorici ucrainei afirmă că huţulii ar proveni de la triburile sarmatice (iazâgii) din zona Transcarpatiei şi Galiţiei o parte din care a rămas alături de goţi şi gepizi în Galiţia şi nu au participat la invaziile sarmato-alane în Europa. În secolele VI – VIII iazâgo-goţii au întrat în componenţa unei formaţiuni politice protoslave, cunoscută în istorie ca „croaţii albi”, însă după plecare majorităţii slavilor spre sud, în Balcani, iazâgo-goţii au întrat în contact cu populaţia româneasca oponându-se expansiunii avarilor şi maghiarilor. În secolele X-XI huţulii au asimilat un număr semnificativ de pecenegi, alungaţi din stepă de către cumani şi centrul cărora a devenit actualul oraş huţul Pecenejin.

Legături externe

• Limba huţulă http://hutzul.googlepages.com/