Protocoalele înţelepţilor Sionului

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare
Coperta ediției spaniole a Protocoalelor

Protocoalele înţelepţilor Sionului reprezintă planurile secrete şi conspirative realizate de francmasoni, cu scopul de a-şi îndeplini obiectivul urmărit de secole de către aceştia, şi anume visul de stăpânire al întregii planete.

Aceste protocoale au fost încheiate la Marele Congres Masonic, care s-a ţinut în Elveţia, la Bale (Basel), în 1897. Deşi protocoalele sunt concepute ca 24 de procese verbale redactate de diferitele secţiuni organizate în cadrul congresului, ele sunt mai degrabă nişte învăţături sau lecţii doctrinare francmasonice care alcătuiesc planul masonic de cucerire a puterii mondiale. Acest program a fost elaborat şi comunicat doar unor anumiţi “iniţiaţi” pentru a le servi ca îndreptar în punerea în practică a acelor convorbiri şi hotărâri ultrasecrete.

Referitor la modul în care aceste protocoale au ajuns în mâinile “profanilor” există două variante: prima, că au fost copiate de o femeie, soţia sau amanta unui “iniţiat”, fiind apoi comunicate creştinilor pentru ca aceştia să se pună în gardă şi să ia măsuri de apărare; iar a doua, că au fost ridicate dintr-un seif pe care francmasonii îl aveau într-o casă dintr-un oraş alsacian. Acest fapt este confirmat şi de doctorul mason Hertzl, care în 1901 anunţa Comitetul Masonic că anumiţi “dezertori”, au permis ceştinilor pe care-i numeşte “păgâni” să cunoască tainele protocoalelor.

Ca instrument în lupta pentru supremaţia mondială, a fost crearea lojelor masonice. De asemenea, este important de ştiut că această luptă dusă de masoni are un pronunţat caracter antireligios şi în special anticreştin şi că este dirijată, inspirată şi susţinută financiar de un grup ocult de masoni de grad foarte înalt denumit Ierarhia Superioară Secretă.

Coperta ediției ruseşti a Protocoalelor

Planul relevat de protocoale constă în acţiunile organizate de masoni pentru a învrăjbi popoarele creştine unul împotriva celuilalt, folosindu-se de presă şi de literatura manipulatoare, prin declanşarea de atentate, corupţie şi demoralizare, prin degenerarea produsă de tutun, alcool, droguri, prin criza economică mondială, prin lovituri de stat, astfel încât toate acestea să ducă la instaurarea unui Guvern Mondial de sorginte masonică.

De asemenea, francmasonii au planificat declanşarea de conflicte interne şi războaie mondiale care să înlocuiască guvernările libere ale statelor creştine cu despotismul masonic. Un alt obiectiv este desfiinţarea tuturor religiilor şi înlocuirea lor cu o nouă “religie”, cea masonică. Se preconiza că este nevoie de doar un singur stat care să intre pe mâinile francmasonilor, şi care să devină un nou instrument în arsenalul lor, pentru ca mai apoi toate celelalte să cădă unul dupa altul, astfel încât în final, “Regele” masonilor să domnească peste toata planeta îngenuncheată.

În prezent se constată că se merge cu paşi repezi spre finalizarea planului masonic, deoarece hotărârile concretizate în cele 24 de protocoale din anul 1897 au fost în mare parte îndeplinite.

Primejdia pe care o reprezenta Masoneria a început sa fie dezvaluită lumii începând cu anul 1902, când profesorul rus Serghei Nilus a scos o prima ediţie a Protocoalelor, ediţie care însă a disparut imediat, fiind distrusă de francmasoni. În anul 1905 a apărut o altă ediţie, din care un exemplar figurează în catalogul de la British Museum din Londra. În 1907, scriitorul rus C.Butmi, cu ajutorul fratelui său At.Butmi, a scos o nouă ediţie a Protocoalelor, intitulată "L'ennemi du genre humain" (“Duşmanul neamului omenesc”). După lucrarea lui Serghei Nilus a apărut o altă ediţie în 1911, la Mănăstirea Sf. Sergiu, ediţie care a fost tradusă şi de americani. Alte ediţii au apărut în anii 1911, 1912 şi 1917, ultima dintre acestea fiind distrusă de ruşi. Noi ediţii au mai fost scoase în 1920 la Berlin, iar ulterior şi în limba franceză.

Potrivit informaţiilor publicate de Serghei Nilus în introducerea făcută la ediţia din 1917, paginile care conţineau protocoalele erau scrise în limba franceză şi i-au fost date de Alexis Nicolaevici Susotin, care i le-a oferit şi lui C.Butmi.

Legături externe