1991

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

1991 (MCMXCI) a fost un an al calendarului gregorian.


Evenimente

Ianuarie

  • 15 ianuarie: Este prezentat în Parlamentul României raportul comisiei de anchetă instituită în vederea cercetării evenimentelor petrecute în municipiul Târgu Mureş în zilele de 19-20 martie 1990, de către profesorul Ion Mânzatu, preşedintele comisiei. Raportul a avut ca obiect analiza cauzelor, stabilirea soluţiilor în vederea restabilirii ordinii şi linistii publice, identificarea persoanelor care s-au făcut vinovate de acest tragic eveniment.
  • 18 ianuarie: Are loc susţinerea în Parlamentul României a pseudoraportului Harghita-Covasna al lui N.S. Dumitru, care mistifică adevărul şi cuprinde doar punctul de vedere al UDMR-ului privind evenimentele din 19-20 martie 1990 de la Târgu Mureş.
  • 19 ianuarie: Şeful Poliţiei Judeţene Mureş, col. Gheorghe Gambra, anunţă arestarea lui Cseresnyes Pal, de 49 de ani, agresorul lui Mihăilă Cofariu, rănit grav la 20 martie 1990 în faţa hotelului Grand din Tg. Mureş.

Februarie

  • 1 februarie: România a obţinut statutul de „invitat special” la Consiliul Europei, iar la 7 octombrie 1993 va avea loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline.
  • 5 februarie: Franţa, Spania şi Italia au semnat protocolul cu privire la elaborarea unui sistem comun de rachete antiaeriene.
  • 6 februarie: Senatorul Kiraly Karoly adresează o scrisoare deschisă lui Petre Roman, prim-ministru al României, prin care îi cere drepturi pentru minorităţi.
  • 13 februarie: UDMR coordonează acţiunea propriei Uniuni dar şi a altor minorităţi prezente în Adunarea Constituantă împotriva acelor articole din proiect care declarau România stat naţional unitar. Domokos Geza, preşedinte UDMR, s-a pronunţat deschis împotriva Statului Naţional Român, susţinând că în Europa nu mai există state care să se declare naţionale. Deputatul UDMR Tokay György a atacat şi el ideea de „stat naţional" din proiectul de Constituţie a României, susţinând că se urmăreste deznaţionalizarea minorităţilor.
  • 15 februarie: A luat fiinţă "Grupul de la Vişegrad", organizaţie de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.
  • 27 februarie: Deputatul UDMR Hosszu Zoltan a cerut ca noua Constituţie a României să recunoască limbile minorităţilor ca limbi cu aceleaşi drepturi ca şi limba română.

Martie

  • 3 martie: Letonia şi Estonia votează pentru independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
  • 4 martie: Femeile palestiniene au iniţiat ziua mondială de rugăciune a femeilor.
  • 12 martie: Deputatul UDMR Kozsokar Gabor a afirmat în Parlamentul României că nu era cazul să se ceară „drepturi speciale" pentru minorităţi, pentru ca după aceea UDMR să ceară, incorect, „drepturi colective" pentru minorităţi, în locul celor „individuale" admise în practica europeană. Tentativa UDMR a eşuat, după dezbateri tensionate în Adunarea Constituantă, căzând la vot.
  • 13 martie: Deputaţii Varga Attlila şi Démény Lajos au cerut, în numele UDMR, ca textul proiectului Constituţiei României, care cerea interzicerea „îndemnului la exclusivism şi la separatism naţional, etnic, lingvistic" să fie eliminat.
  • 14 martie: O subcomisie parlamentară a sosit la Târgu Mureş pentru audierea persoanelor obligate să părăsească judeţele Harghita şi Covasna din cauza acţiunilor de epurare etnică a UDMR-ului.
  • 15 martie: A luat fiinţă “Fundaţia Europeană Nicolae Titulescu” cu scopul de a onora memoria marelui diplomat român, de a stimula şi întreţine interesul pentru viaţa şi activitatea diplomatică a lui Nicolae Titulescu.
  • 15 martie: Stare tensionată la Târgu Mureş: Pentru a pune capăt oricărei provocări a UDMR-ului, prilejuită de aniversarea zilei naţionale a Ungariei, prefectura judeţului Mureş interzice orice manifestare stradală sau în locuri publice în perioada 15-22 martie.

Aprilie

  • 9 aprilie: Georgia îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
  • 15 aprilie: Inaugurarea oficială a activităţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) (Londra).
  • 20 aprilie: Preotul Ioan Tobă, împreună cu o parte din enoriaşii ortodocşi sunt alungaţi din Cristuru Secuiesc, judeţul Harghita. Pentru a-i determina pe acestia să plece, iredentiştii locali au dus un adevărat război psihologic. În urma acestei epurări etnice, în orasul Cristuru Secuiesc au mai rămas 26 de familii mixte.
  • 30 aprilie: La Eger în Ungaria, are loc Simpozionul Internaţional al maghiarimii cu tema "Trecutul şi viitorul Transilvaniei", la care au participat reprezentanţii UDMR. Acesta a constituit o încercare de internaţionalizare a problemei Transilvaniei, parte integrantă şi indisolubilă a României.

Mai

  • 3 mai: Un grup de 5 tineri maghiari de 18 – 25 de ani, lucrători ai Teatrului maghiar din Timişoara, ajunşi la Târgu Mureş după un spectacol organizat la Odorheiul Secuiesc, au dat jos tricolorul de pe statuia ecvestră a lui Avram Iancu din centrul municipiului Târgu Mureş.
  • 15 mai: La Braşov s-a reînfiinţat EMKE - Societatea pentru Cultură din Transilvania. Iniţial, societatea fusese înfiinţată la Cluj în 1855 şi avusese un impact negativ major asupra românilor din Transilvania.
  • 20 mai: Preşedintele Ion Iliescu face o vizită la Târgu Mureş.
  • 23 mai: RSS Moldovenească îşi schimbă numele în Republica Moldova.
  • 24-26 mai: Cu riscul de escalada tensiunile existente, la Târgu Mureş se organizează congresul UDMR-ului.

Iunie

1. Hotărârile Consiliului unional al delegaţilor;
2. Propunere în problema minorităţilor din România;
3. Apel către Conferinta OSCE privind minorităţile.

În Hotărârile Consiliului se exprima convingerea că Pactele Marilor Puteri nu pot să mai aibă un rol în actualitate (vizându-se Tratatul de la Trianon). În Apelul către Conferinţa OSCE se contestă dreptul Guvernului României de a-i reprezenta în raporturile externe pe toţi cetăţenii ţării, maghiarii din România dorind a fi reprezentaţi, conform documentului invocat, doar de UDMR.

Iulie

  • 23 iulie: Banca Naţională a României emite norme privind înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar.

August

  • 19 august: Preşedintele Mihail Gorbaciov (aflat în vacanţă în Crimea) este pus sub arest la domiciliu şi se încearcă restaurarea statului unional.
  • 20 august: Estonia îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
  • 21 august: Lovitura de stat din Uniunea Sovietică îndreptată împotriva lui Mihail Gorbaciov a eşuat, organizatorii au fost arestaţi iar Gorbaciov s-a reîntors ca preşedinte al Uniunii Sovietice.
  • 21 august: Letonia îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
  • 22 august: Este reintrodus drapelul de stat tricolor al Rusiei şi este aleasă ca ziua drapelului de stat al Federaţiei Ruse.
  • 24 august: Ucraina îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
  • 27 august: Republica Moldova îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
  • 30 august: Azerbaidjan îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
  • 31 august: Kârgâzstan şi Uzbekistan îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.

Septembrie

  • 11 septembrie: UDMR se opune ferm textului din proiectul de Constituţie a României, care afirma că: „Pe teritoriul Statului Român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine", dar textul este votat de majoritatea parlamentară. Ziarele din Ungaria anunţă constituirea la Budapesta a unui guvern al Transilvaniei în emigraţie. şeful acestui grup era un vorbitor de limbă română, Dan Zaharia, fost puscăriaş de drept comun.

Octombrie

  • 9 octombrie: Deputatul UDMR, Tokay György a afirmat că UDMR nu se gândeşte să atenteze la „integritatea şi unitatea României", afirmaţie pe care a contrazis-o, vorbind ulterior, de pe poziţii opuse.

Deputatul UDMR Hosszu Zoltan se opune articolului 41 din proiectul Legii privind regimul investiţiilor străine, care stabilea că apatrizii şi cetăţenii străini n-au drept de proprietate asupra terenurilor în România. UDMR solicită în Parlament ocuparea a 3 posturi de ministri plini: învăţământ, cultură şi justitie.

  • 11 octombrie: Apare în cotidianul de limbă maghiară "Rományai Magyar Szó" comunicatul grupului politic din secuime, condus de vicepreşedintele UDMR Katona Adam. Din grup mai fac parte Szöcs Geza, Kolumbán Gábor, Tökés Laszlo, Doina Cornea.
  • 15 octombrie: Uniunea Vatra Românească protestează împotriva cererii grupului politic al UDMR, exprimată de Katona Adam, de transformarea judeţelor Harghita şi Covasna într-o enclavă denumită Ţara Secuilor.
  • 17 octombrie: Se prezintă în Parlament Raportul Harghita-Covasna (preşedinte de comisie Mihai Teodorescu), în care sunt evidenţiate acţiunile de purificare etnică iniţiate de UDMR, în aceste judeţe, ca şi sensul antinaţional şi separatist al manifestaţiilor maghiare din decembrie 1989, încheiate cu devastări ale sediilor de miliţie şi securitate şi cu uciderea unor ofiţeri ai Statului Român în exerciţiul funcţiunii.

19 octombrie - Mai multi membri UDMR în frunte cu Katona Adam, „grupul politic al UDMR din ţinutul Secuiesc", au lansat ideea proclamării unei „Ţări a secuilor" pe data de 19 octombrie la Lutita (localitate din care au pornit represiunile antiromâneşti ale revoluţiei maghiare), stârnind rumoare în opinia publică românească.

  • 20 octombrie: Echipa de raportori ai UDMR-ului din Parlamentul României, prin Szilagyi Zsolt, afirmă la Consiliul Europei că "minoritatea maghiară nu are drepturi în România".

Noiembrie

  • 1 noiembrie: Senatorul Kiraly Karoly cere introducerea în Constituţia României a prevederii de folosire a limbii maghiare în administraţie, în acele localităţi în care procentul de maghiari este de peste 10% inclusiv.
  • 2 noiembrie: Bartolomeu I devine Patriarh al Constantinopolului.
  • 4 noiembrie: De la tribuna Parlamentului reprezentantii UDMR: Baranyi Francisc, Hosszu Zoltan, Pillich Ladislau, contestă rezultatele audierilor prezentate în Raportul Harghita-Covasna, neagă toate faptele şi argumentele care dovedesc că UDMR a iniţiat purificarea etnică în aceste judeţe, sau că maghiarii au comis crime, contestând şi întreaga acţiune a Comisiei parlamentare, atacând Guvernul, Parlamentul, Preşedinţia României şi Televiziunea Română. UDMR încearcă astfel, prin orice mijloace să-şi disimuleze adevărata sa natură şi intenţiile subversive, să-şi creeze o imagine de organizaţie democratică.
  • 6 noiembrie: După dezbateri tensionate, în Adunarea Constituantă, UDMR a încercat, din nou, prin deputatul Károly Kerekes, să obtină dreptul de a folosi limba maghiară ca o a doua limbă în stat „în relaţiile cu autorităţile comunale şi orăşeneşti". Grupul Petre Roman-Adrian Severin, din cadrul FSN, a susţinut acest amendament.

Prin votul Camerei Deputaţilor a fost respins amendamentul UDMR şi al grupării Petre Roman-Adrian Severin, şi s-a promovat art.13 din Constituţia României potrivit căruia „În România, limba oficială este limba română".

  • 21 noiembrie: Parlamentul României votează Constituţia, grupul parlamentar UDMR votând împotrivă.

Decembrie

  • 1 decembrie: În publicaţia „Romaniai Magyar Szo” a apărut un articol în care era condamnată declaraţia de loialitate a unui conducător al UDMR din judeţul Alba, exprimată cu ocazia sărbătoririi Zilei naţionale a României, iar după 10 zile „pentru liniştirea cititorilor”, se preciza că de fapt „respectivul vicepreşedinte al UDMR nu a exprimat punctul de vedere al UDMR şi s-a gândit exclusiv la loialitatea locală dictată de bunele relaţii interetnice din judeţ”.
  • 8 decembrie: La Referendumul pentru Constitutia României desfăşurat la această dată, cetăţenii de etnie maghiară la incitarea UDMR au votat împotrivă.
  • 8 decembrie: Mircea Snegur devine primul preşedinte al Republicii Moldova, ales prin sufragiu universal.
  • 25 decembrie: Mihail Gorbaciov anunţă într–o declaraţie televizată că demisionează din funcţia de preşedinte al URSS, având în vedere situaţia creată odată cu formarea CSI (Comunitatea Statelor Independente).
  • 25 decembrie: Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice hotărăşte schimbarea denumirii statului din U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) în Federaţia Rusă.

Diverse

  • Tökes Lazlo, Szöcz Geza, Domokos Geza, membri marcanţi ai UDMR, au dat declaratii în presă despre constituirea unei „Ungarii de Est" pe lângă o „Ungarie de Vest" şi despre necesitatea ca noua Constituţie a României să declare Statul Român „stat multinaţional".
  • La TVR sunt transmise câteva fragmente din „Reuniunea de la Eger” dedicată trecutului şi viitorului Ardealului, preluate de la televiziunea maghiară, în care pastorul reformat Tokes Laszlo, preşedintele de onoare al UDMR, afirma: „Ardealul este în pericol de moarte. Este vorba de iminenţa pierderii definitive a Ardealului. […] Toţi ungurii ardeleni să rămână pe loc, cei plecaţi să se întoarcă, altfel lupta pentru Ardeal îşi pierde rostul. […] Avem drepturi istorice sacre asupra Ardealului.”
Adus de la „http://ro.metapedia.org/m/index.php?title=1991&oldid=13852”