Metapedia se dezvoltă continuu - și avem nevoie de ajutorul Dumneavoastră să menținem această dezvoltare. Vă rugăm să contribuiți la campania noastră de strângere de fonduri.

1999

De la Metapedia

Salt la: navigare, căutare

1999 (MIM) a fost un an al calendarului gregorian.


Cuprins

Evenimente

Ianuarie

  • 1 ianuarie: Moneda euro este introdusă ca monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică (fără bancnote).
  • 20 ianuarie: UDMR îi convoacă pe toţi reprezentanţii săi din administraţia locală, prefecţi, subprefecţi şi parlamentari, la Ilieni, judeţul Covasna, unde se ia decizia monitorizării activităţii Guvernului în problema minorităţilor.

Februarie

  • 6 februarie: A trecut în nefiinţă mama regelui Juan Carlos, infanta Maria delas Mercedes (n. 1911)
  • 7 februarie: Centrul sportiv olimpic Zetra din Bosnia şi Herţegovina, refăcut după serioasele stricăciuni din timpul războiului, este deschis oficial de către preşedintele Comitetului Olimpic, Juan Antonio Samaranch, pentru a marca a XV-a aniversare a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Saraievo.
  • 16 februarie: La Miercurea Nirajului are loc cel de-al treilea Forum al maghiarilor, la care Borbely Zsolt a subliniat că interesele fundamentale ale maghiarimii trebuie apărate chiar cu riscul unor conflicte.
  • 17 februarie: Au avut loc, în localitatea Stoeneşti, judeţul Olt, confruntări violente între forţele de ordine şi grupuri de mineri porniţi înspre Bucureşti.
  • 23 februarie: Congregaţia greco-catolică „Inimi neprihănite" este împiedicată în continuu de Consiliul local Odorheiul Secuiesc să-şi îndeplinească misiunea asumată.

Martie

  • 1 martie: România devine parte a Convenţiei de echivalare a diplomelor în domeniul învăţămîntului superior în Europa.
  • 9 martie: Dueluri de faţadă în UDMR: Tokes Laszlo îl acuză pe Marko Bela că „a renunţat să mai reprezinte comunitatea maghiară".
  • 12 martie: Polonia, Cehia şi Ungaria devin membre cu drepturi depline în NATO. Este a cincea extindere din istoria Alianţei Nord-Atlantice şi prima de după "războiul rece".
  • 18 martie: La şedinţa Consiliului Reprezentanţilor ai UDMR de la Târgu Mureş s-a adus în discuţie o nouă denumire a minorităţii maghiare din România, cea de „popor maghiar din Transilvania", invenţie a senatorului UDMR Csapo Joszef.
  • 24 martie: Începe agresiunea NATO contra Iugoslaviei. Raidurile NATO au provocat, din cauza unor "erori în stabilirea ţintelor", victime civile: cel putin 484 de morti, potrivit unor surse sârbe. Numarul refugiatilor s-a ridicat la circa 800.000.
  • 25 martie: Revoltă antiNATO la Skopje. Aproximativ 10.000 de protestatari au atacat cu cockteiluri Molotov Ambasadele Statelor Unite, Germaniei şi Marii Britanii, precum şi Hotelul Aleksander (unde erau găzduiţi verificatorii OSCE evacuaţi din Kosovo) şi Hotelul Continental, sediul NATO la Skopje, provocînd pagube clădirilor şi incendiind automobilele diplomatice.
  • 31 martie: Pretextând încălcarea regimului construcţiilor, Consiliul local Odorheiul Secuiesc împiedică lucrările la Aşezământul pentru îngrijirea copiilor handicapaţi din toată ţara, donat congregaţiei greco-catolice „Inimi neprihănite" de către fundaţia elveţiană „Basel Hilft".

Aprilie

  • 5 aprilie: În urma unui raid al NATO, vizând cazarmele din localitatea minieră Aleksinaci (200 km la sud de Belgrad), 17 civili au fost ucişi din cauza unei bombe de 250 kg, ghidată prin laser, abătută asupra unei zone rezidenţiale. La 6 aprilie, Pentagonul admite că bomba, lansată de un avion american, “şi-a ratat, se pare, ţinta”.
  • 14 aprilie: NATO a bombardat două convoaie cuprinzând vehicule civile în regiunea Djakovita, în sud-vestul provinciei Kosovo, provocand 75 de victime, potrivit surselor sârbe.
  • 19 aprilie: Aripa extremistă preia conducerea filialei Mureş a UDMR.
  • 23 aprilie: Marko Bela atacă clasa politică din România cu prilejul unei declaraţii făcute Agenţiei maghiare de presă MTI, afirmând că aceasta tratează în mod iresponsabil problema minorităţilor.
  • 23-24 aprilie: Un grup de membri ai UDMR au spart cu bolovani sediul PUNR din Sfântu Gheorghe, unde-şi avea biroul parlamentar deputatul Petre Ţurlea, atacat adesea în Camera Deputaţilor de membrii UDMR, pentru declaraţiile sale parlamentare ce demascau UDMR-ul.
  • 28 aprilie: Lideri ai UDMR se laudă că Odorheiul Secuiesc este cel mai pur oraş maghiar, realizare a politicii de epurarea etnică sistematică a românilor existenţi în localitate, în ultimul deceniu.
  • 29 aprilie: A fost sfinţită piatra de temelie a Sediului Central al P.P.P. la Bucureşti, în str. Veseliei 21, pe un teren obţinut datorită unui membru al partidului: Constantin Tănăsescu.

Mai

  • 4 mai: Parlamentul bulgar aprobă solicitarea NATO privind survolarea teritoriului ţării de către avioane ale Alianţei, în cursul operaţiunilor împotriva Iugoslaviei.
  • 7 mai: Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită ecumenică în România, fiind prima vizită, în ţara noastră, a unui Suveran Pontif (7– 9 mai 1999)
  • 7 mai: În timpul acţiunilor militare din Iugoslavia, avioanele NATO au bombardat din greşeală ambasada Chinei din Belgrad, ucigând trei persoane şi rănind alte 20, despre care au spus că “sunt pagube colaterale”.
  • 15 mai: La împlinirea unui deceniu de activitate, se convoacă la Miercurea Ciuc un Congres special, al VI-lea al UDMR, care va modifica programul şi Statutul. Pentru prima dată se lansează ideea unui parteneriat strategic al ungurilor cu românii din Transilvania. La acest congres un număr de 150 de participanţi au adresat o scrisoare lui Bill Clinton, plină de acuzaţii la adresa Statului Român, ceea ce a produs vii nemulţumiri în ţară. Cu acest prilej, Laszlo Tökes a declarat că „sub conducerea lui Marko Bela, UDMR s-a transformat într-un partid comunist".
  • 26 mai: Opoziţia din Senat (PDSR, PUNR, PRM) s-a retras de la votarea Legii administraţiei publice locale motivând că reprezintă o modalitate de introducere forţată a limbii minorităţilor în administraţia publică locală. UDMR cere PNŢ-CD-ului ca senatorul George Pruteanu, care se opusese la votarea Ordonanţei 36/1997 Ministerului Învăţământului, să fie exclus din PNŢCD şi se obtine această satisfacţie.

Iunie

  • 3 iunie: Presedintele iugolav, Slobodan Milosevici, acceptă planul de pace pentru Kosovo al Grupului celor 8.
  • 5 iunie: Are loc Congresul al IV-lea al Partidului Creştin Democrat Maghiar din România, copie fidelă a UDMR, înfiinţat în 1990 pentru ca argument pentru „pluripartidismul maghiar".
  • 12 iunie: Primarul UDMR Fodor Imre a făcut demersuri pentru strămutarea statuii lui Nicolae Bălcescu din centru municipiului Târgu Mureş.

Iulie

  • 1 iulie: Regina Elisabeta a II–a a Marii Britanii a inaugurat, la Edinburgh, primul parlament scoţian ales în ultimii 300 de ani.
  • 4 iulie: Încep manifestaţiile cotidiene ale opozitiei sârbe împotriva presedintelui Milosevici. Acestea culminează cu mitingul din 19 august de la Belgrad, care a reunit 150.000 de persoane.
  • 5 iulie: Bundestagul (Camera Inferioară a Parlamentului) începe să se mute oficial din Bonn, la Berlin.
  • 21 iulie: În drum spre Universitatea de vără din Balvanyos, premierul ungar Viktor Orban se opreşte la Târgu Mureş, unde are o întrevedere cu premierul Radu Vasile, apoi este invitat la domiciliul preşedintelui UDMR, Marko Bela.
  • 29 iulie: Vicepreşedintele PDSR, Sorin Oprescu este de părere că premierul Viktor Orban este un puternic adept al separatismului în România, prin acţiunile sale încurajând separaţia minorităţii maghiare de cea română.

August

  • 11 august: Ultima eclipsă totală de Soare din secolul XX. Bucureştiul a fost singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la 14:07, ora locală.

Septembrie

  • 6 septembrie: Uniunea Europeană ia hotărârea de a ridica sancţiunile impuse Yugoslaviei.
  • 19 septembrie: Katona Adam reia proiectul de autonomie al maghiarilor, iar Kolumban Gabor lansează ideea constituirii „Ţinutului Secuilor".
  • 20 septembrie: A trecut în nefiinţă Raisa Gorbaciova, soţia fostului şef al statului sovietic, Mihail Gorbaciov.
  • 22 septembrie: După o perioadă de liniste, UDMR scoate din nou de la naftalină proiectul senatorului Csapo Jozsef de autonomie a maghiarilor: discutarea lui în Consiliul Reprezentanţilor Uniunii s-a făcut la cererea lui Katona Adam, preşedintele Iniţiativei Maghiare din Transilvania.

Octombrie

  • 5 octombrie: UDMR Odorheiul Secuiesc continuă tracasarea în justiţie a călugăriţelor greco-catolice din congregaţia „Inimi neprihănite" pentru a renunţa la imobil şi trecerea acestuia în administraţia Consiliului local.
  • 9 octombrie: Inaugurarea „Parcului prieteniei româno-ungare" la Arad a eşuat. Acesta fusese pregătit pentru amplasarea unui monument destinat comemorării împlinirii a 150 de ani de la executarea celor 13 generali unguri responsabili de moartea a 40.000 de români în timpul revoluţiei de la 1848. Reacţia fermă a presei românesti care a condamnat acest gest a împiedicat amplasarea monumentului pentru moment.
  • 20 octombrie: Cu prilejul campaniei iredentiste desfăşurate la Miercurea Nirajului în judeţul Mureş, ca de altfel şi la Balvanyos, Cernat – judeţul Covasna sau Valea lui Mihai – judeţul Bihor, s-a acreditat ideea că în cazul României „fără o mentalitate de tip Kosovo, minoritatea maghiară nu va obţine nici un rezultat".
  • 23 octombrie: Ministerul de Externe Ungar consideră la insistentele UDMR că reinstalarea monumentului de la Arad al celor 13 generali a devenit „o problema diplomatică".
  • 25 octombrie: A fost realizat primul transplant de cord, executat la Spitalul de Urgenţă Floreasca de o echipă de medici condusă de conf. dr. Şerban Brădişteanu.
  • 28 octombrie: Se desfăşoară la Timişoara Conferinţa europeană asupra regiunilor frontaliere, la care Kolumban Gabor declară că „Ungaria nu este vecină cu România, ci cu maghiarii din România".

Noiembrie

  • 6 noiembrie: În UDMR se practică tot mai des jocul dezbinării ilustrat prin schimbul de replici între liderii radicali din UDMR, reprezentaţi de Tokes laszlo, şi cei “moderaţi”, reprezentaţi de Marko Bela.
  • 13 noiembrie: Reuniunea de la Budapesta a Consiliului permanent ungar care se ocupă cu ungurii de peste graniţă a scos în evidenţă opinii diferite asupra minorităţii maghiare. Partidele de opoziţie nu acceptă ideea ca minorităţile maghiare să aibă un statut legal special în Ungaria (vezi mai recenta legitimaţie de maghiar).
  • 21 noiembrie: A decedat jurnalist sportiv român Ioan Chirilă -(n. 1925).

Decembrie

  • 10 decembrie: Partidul liber democrat Maghiar se prezintă ca o alternativă maghiară viabilă la politica UDMR.
  • 15 decembrie: Germania acceptă să plătească 10 milioane de mărci drept compensaţii persoanelor care au fost supuse la muncă forţată în timpul nazismului.
  • 31 decembrie: Boris Elţîn demisionează din funcţia de preşedinte al Rusiei, lăsându-i prerogativele premierului Vladimir Putin.

Diverse

Unelte personale
În alte limbi