Metapedia Fundraiser 2018: The Internet is the foremost field in the metapolitical battle of our time. Help us hold down the front. | |||
| |||
Lev Davidovici Troţki
Lev Davidovici Troţki (7 noiembrie 1897- 21 august 1940), pe numele său adevărat Lev Davidovich Bronstein, a fost un evreu bolşevic şi un adept al marxismului. S-a născut în provincia Kherson din Ucraina ca fiu al unor evrei rusificaţi. A urmat şcoala la Odesa şi Mîkolaiv.
Implicarea în viaţa politică a început în 1896 într-un cerc al populiştilor din Mîkolaiv, însă la scurt timp a trecut la marxism. După o scurtă perioada petrecută la Universitatea din Odesa, s-a întors la Mîkolaiv pentru ca în 1897 să organizeze Sindicatul sudic al muncitorilor ruşi. Din această cauză a fost arestat, închis şi exilat. A scăpat din exilul din Siberia în 1902 şi s-a refugiat în Europa, unde şi-a luat pseudonimul de Troţki. În străinătate s-a alăturat lui Lenin, Iulius Martov, Gheorghi Valentinovici Plehanov, şi altor ruşi social-democraţi, care au publicat Iskra (Scânteia). Datorită flerului său pentru scrisul polemic dar şi pentru calităţile oratorice a avut o ascensiune rapidă în partid.
La al doilea congres al partidului în 1903 Trotsky s-a opus lui Lenin şi bolşevicilor. Independenţa manifestată l-a făcut să nu se integreze total în niciuna dintre organizaţii. S-a întors în Rusia unde în 1905 a fost un participant activ la revoluţie. Aici a îndeplinit funcţia de preşedinte a sovietului muncitorilor din Sankt Petersburg. Şi-a sintetizat gândirea în două cărţi: “1905” şi “Rezultate şi prospecte”. Scăpând din Siberia în 1907, Troţki şi-a petrecut următorii zece ani apărându-şi ideile şi implicându-se în gâlceava imigranţilor. Revoluţia din martie 1917 l-a prins în mod surprinzător în New York City, unde scria pentru un ziar rusesc. Troţki a ajuns în Rusia în mai, şi şi-a asumat repede conducerea grupului interdistrictual independent de stânga social-democratic. În iulie, după ce a fost curtat de Lenin, s-a alăturat partidului bolşevic şi a fost ales în comitetul central.
Ca bolşevic, Troţki a fost ales în septembrie ca preşedinte al Sovietului. A fost de partea lui Lenin în dorinţa de a răsturna guvernarea provizorie şi şi-a concentrat toate energiile pentru a organiza suportul pentru răzvrătirea armată a bolşevicilor. Cu Lenin aflat în ascunzătoare, Troţki a fost generalul aflat la conducere, şi a condus cu success masele de muncitori şi soldaţi în revoluţia din noiembrie.
În următoarea guvernare sovietică Troţki a devenit comisar al afacerilor externe, negociind o pace separată cu Germania la Brest-Litovsk. Ulterior, în funcţia de comisar de război a fost neîndurător. Este creditat cu crearea şi conducerea Armatei Roşii care a obţinut o mare victorie în războiul civil salvând revoluţia.
Troţki l-a secondat pe Lenin în Biroul Politic, iar în acest moment Lenin i-a văzut iscusinţa excepţională. L-a sprijinit pe Lenin în inovaţiile politice majore, dar avea propriile planuri pentru industrializarea Rusiei. În momentul în care o lovitură l-a îndepărtat pe Lenin din politica activă în mai 1922, Troţki nu a fost în poziţia de a prelua conducerea. Nefiind niciodată adeptul politicilor partidului, a eşuat în încercarea de a manevra cu iscusinta troica formată din Grigori Zinoviev, Lev Kamenev, şi Stalin care au preluat puterea. Deşi s-a pus în fruntea unei largi opoziţii de stânga, ropotele polemice ale lui Troţki nu au corespuns maşinăriei birocratice a partidului condos de Stalin. În 1925 adversarii săi l-au îndepărtat din comisariatul războiului, iar în 1926 a fost exclus din Biroul Politic. În 1928 Stalin l-a exilat în Asia centrală, pentru ca în 1929 să-l expulzeze din URSS.
Troţki şi-a petrecut restul vieţii căutând un loc sigur pentru a-şi scrie criticile acide referitoare la Rusia stalinistă. În Turcia, Franţa, Norvegia şi în final în Mexic a scos o avalanşă de publicaţii inclusiv autobiografia, “Viaţa mea” (1930; trans. 1930); o “Istorie a Revoluţiei ruse” (3 vol., 1931-33; trans. 1932-33); “Revoluţia trădată” (1937); şi arzătoare articole despre problemele importante ale zilei (stalinism, nazism, fascism, războiul civil spaniol). Un agent stalinist l-a rănit fatal pe Troţki pe 20 august 1940, în Coyoacán, Mexic. A murit a doua zi. ru:Троцкий, Лев Давидович