P. P. Panaitescu

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Petre P. Panaitescu (n. 13 martie 1900, Iaşi - d. 14 noiembrie 1967, Bucureşti) a fost un istoric şi filolog român.

Biografie

După terminarea liceului (1917), urmează cursurile Facultăţii de Litere, secţia istorie, de la Universitatea din Bucureşti (1918-1922), unde îi are ca profesori pe Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Dimitrie Onciul şi Demostene Russo. Este apoi lector de limba română la Universitatea din Cracovia (1923-1924), după care devine bursier al Şcolii Române din Franţa, de la Fontenay aux Roses. În 1925 îşi ia doctoratul la Universitatea din Bucureşti, cu o teză privind influenţa polonă în scrierile lui Grigore Ureche şi Miron Costin. Din 1927 devine conferenţiar universitar, iar din 1934 profesor de istoria slavilor la Universitatea din Bucureşti. Între anii 1941-1965 va fi cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti. A fost continuatorul lui Ioan Bogdan în domeniul studiilor de slavistică. A colaborat la elaborarea tratatelor de Istoria României (vol. II, 1962; vol. III, 1964) şi de Istoria literaturii române (vol. I, 1964).

Opere

Volume

  • Influenţa polonă în opera şi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche şi Miron Costin, Bucureşti, Editura Cultura Naţională, 1925.
  • Mihai Viteazul, Bucureşti, Fundaţia „Regele Carol I”, 1936; reed. Editura Corint, 2002 (cu un cuvânt înainte de Şerban Papacostea).
  • Istoria românilor, Craiova, 1942, manual reeditat la Editura Didactică şi Pedagogică în 1990.
  • Dimitrie Cantemir, Bucureşti, Editura Academiei, 1958.
  • Obştea ţărănească în Ţara Românească şi Moldova: orânduirea feudală, Bucureşti, Editura Academiei, 1964.
  • Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română, Bucureşti, Editura Academiei, 1965.
  • Introducere la istoria culturii româneşti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1969; reed. Editura Minerva, 2000.
  • Contribuţii la istoria culturii româneşti, Bucureşti, Editura Minerva, 1971.
  • Pagini de jurnal: 1921-1927, ediţie îngrijită de Silvia Panaitescu, Cluj, Editura Dacia, 1974.
  • Nicolae Milescu Spătarul, Iaşi, Editura Junimea, 1987.
  • Interpretări româneşti, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1994.
  • Petru Movilă, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1996.
  • Mircea cel Bătrân, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Corint, 2000.

Ediţii. Culegeri de documente

  • Documentele Ţării Româneşti, I. Documente interne (1369-1490) , Bucureşti, Fundaţia „Regele Carol I”, 1938.
  • Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1944.
  • Miron Costin, Opere, Bucureşti, ESPLA, 1958.
  • Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, Bucureşti, ESPLA, 1955; 1958.
  • Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ioan Bogdan, ediţie revăzută şi completată, Bucureşti, Editura Academiei, 1959.
  • Liturghierul lui Macarie, Bucureşti, Editura Academiei, 1961.
  • Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1965; reed. Editura Minerva, 1978, 1983 (în colaborare cu Ion Verdeş).
  • Manuscrise slave din Biblioteca Academiei R.P.R., Bucureşti, Editura Academiei, 1959.
  • Catalogul manuscriselor slavo-române şi slave din Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2003.

Afilieri

  • Membru corespondent al Academiei Române (1934)
  • Membru al Institutului pentru Studiul Europei sud-estice din München
  • Membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România

Bibliografie

  • Jana Balacciu, Rodica Chiriacescu, Dicţionar de lingvişti şi filologi români, Bucureşti, Editura Albatros, 1978, pp. 191-192.