Alexandria, Teleorman

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Alexandria este un municipiu, reşedinţa judeţului Teleorman, Muntenia, România. Oraşul este aşezat în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 metri altitudine şi are o suprafaţă de 9,56 km². Municipiul se află la 88 km distanţă de Bucureşti.

Istoric

În apropierea actualului oraş, în punctul numit "La Vii" (la 2 km N) au fost descoperite urmele unei aşezări geto-dace datând din sec 5-4 î.Hr., în care s-au găsit vase de ceramică (străchini, cupe cu două toarte, etc) lucrate cu mâna sau la roată, piese din bronz (3 fibule) s.a. În punctul numit "La Hectare" (2 km S-E de oraş) s-au identificat urmele unei aşezări datând din sec. 4 d.Hr. formată din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au găsit vase de ceramică din pastă cenuşie sau cărămizie, lucrate la roată cu linii de decor incizate. Pe malul stâng al râului Vedea a fost descoperită o aşezare veche românească datând din sec. 8-11.În 1834, pe vatra acestor vechi aşezări, a fost întemeiată localitatea Alexandria de către domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, de la care derivă şi numele actualului oraş. În 1837 aşezarea a fost distrusă în mare parte de un incendiu violent. Refăcută ulterior, aşezarea a fost declarată oraş în 1840 printr-un hrisov domnesc care se păstrează la Muzeul de istorie al oraşului. În a doua jumătate a secolului XIX şi în prima jumătate a secolului XX la Alexandria aveau loc vestitele târguri anuale, cunoscute sub numele de Bâlciul Mavrodinului. Declarat municipiu la 27 iulie 1979, oraşul a suferit mari pagube materiale de pe urma cutremurului din 4 martie 1977.

Populaţie

Conform recensământului din 2002 Alexandria avea o populaţie de 50.496 locuitori din care 95,36% români (48.156), 4,51% romi (ţigani; 2.278 persoane) şi sub 1% alte etnii..... Oraşul este aşezat pe dealul Burnasului.

Obiective turistice

  • Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Alexandru”, construită între 1869 şi 1898, în stil bizantino-romanic, cu picturi murale interioare realizate în 1898 de Ştefan Luchian şi Constantin Artachino
  • Biserica „Sfinţii apostoli Petru şi Pavel” (1842-1846, restaurată în 1902-1904)
  • Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (1848-1850)
  • Biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1852)
  • Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1858-1860)
  • Biserica cu hramul „Izvorul Tămăduirii” (1859-1861)
  • Monumentul ridicat în memoria ţăranilor ucişi în timpul Răscoalei din 1907
  • Monumentul eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în timpul primului război mondial
  • Busturile lui Alexandru Ghica şi Alexandru Ioan Cuza, realizat în anul 1914 de către sculptorul I. Iordănescu
  • Muzeul de istorie

Personalităţi

Legături externe