Alexandru Zub

Alexandru Zub (n. 12 octombrie 1934, Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani) este un istoric român, membru corespondent al Academiei Române din 10 septembrie 1991 şi membru titular din 2004.

Studii şi activitate profesională

După absolvirea Şcolii Normale (Pedagogice) din Şendriceni - Dorohoi, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie din Iaşi.

Din 1963 a lucrat în cercetare, iniţial în colectivul de istorie medie, apoi în cel de istorie modernă la Institutul de Istorie şi Arheologie "A. D. Xenopol" din Iaşi.

În 1973 a devenit doctor în ştiinţe istorice.

Din 1989 este director al Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iaşi. S-a aplecat asupra unor personalităţi ale istoriografiei româneşti: Mihail Kogălniceanu.

Din 2006, este şeful secţiei istorice a Academiei Române, succedându-i lui Dan Berindei.

Opere publicate

• 1971 - A. D. Xenopol
• 1973 - Mihail Kogălniceanu, istoric (1974), lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române
• 1974 - Vasile Pârvan, efigia cărturarului, lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române
• 1975 - Vasile Pârvan. Bibliografie
• 1978 - M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne (1978)
• 1983 - Pe urmele lui Vasile Pârvan

Şi-a legat numele de editarea unor lucrări de referinţă ale marilor istorici romani: V. Pârvan, Corespondenţă şi acte (1973); M. Kogălniceanu, Opere II (Scrieri istorice) (1976); V. Pârvan, Scrieri (1981); A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană ş.a.

Concepţiile sale privitoare la istorie şi la menirea istoricului le-a expus în volumele:

• A scrie şi a face istorie (1981)
• Biruit-au gândul (1983)
• De la istoria critică la criticism (1985)
• Cunoaştere de sine şi integrare (1986)
• Istorie şi istorici în România interbelică (1989)
• Istorie şi finalitate (1991)
• În orizontul istoriei (1994)

Acestora li se adaugă:

• Junimea, implicaţii istoriografice (1974)
• Eminescu. Glose istorico - culturale (1994)
• La sfârşit de ciclu. Despre impactul Revoluţiei franceze (1994)
• Imperiul reîntregirii (1995)
• Chemarea istoriei (1997) ş.a.

A realizat pentru străinătate o serie de sinteze:

• Mihail Kogălniceanu un fondateur de la Roumanie moderne (1978)
• Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens (1978)
• A la recherche de la synthese. A. D. Xenopol (1983)
• Les dilemmes d'un historien: V. Pârvan (1985)

Sub coordonarea sa au apărut mai multe volume tematice, între care:

• A Culture and Society: Structures, Interferences, Analogies in Modern Roumanian History (1985)
• La Revolution Francaise et les Roumains. Impact, images, interpretations (1989)
• Temps et changement dans l'espace roumain. Fragments d'une histoire des conduites temporelles (1991)
• Victor Slăvescu (1993)
• Ion Nistor (1993)
• Ilie Minea (1996)
• I. D. Ştefănescu (1997) ş.a.

Afilieri

Membru al Asociaţiei Istoricilor Europeni, al Asociaţiei Istoricilor Americani, al Societăţii Internaţionale pentru studiul Timpului, al Comisiei Internaţionale de Istoriografie; cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, conferit de guvernul francez.

Lucrări publicate

Alexandru Zub este autorul unui număr mare de lucrări de istorie, dintre care menţionăm următoarele:

• "Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie" (Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, Bucureşti, 1971);
• "A.D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie" (Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, Bucureşti, 1973);
• "Vasile Pârvan. Efigia cărturarului" (Ed. Junimea, Iaşi, 1974; ed. II, 2003);
• "Mihail Kogălniceanu istoric" (Ed. Junimea, Iaşi, 1974);
• "Vasile Pârvan, 1882-1927. Biobibliografie" (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică/Ed. Militară, Bucureşti, 1975)
• "Junimea. Implicaţii istoriografice" (Ed. Junimea, Iaşi, 1976);
• "M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne" (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978);
• "Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens, 1877-1977, mit Beiträgen von Alexandru Zub und Gerhard Ernst" (Osteuropainstitut, Regensburg, 1978);
• "A scrie şi a face istorie. Istoriografia română postpaşoptistă" (Ed. Junimea, Iaşi, 1981);
• "Biruit-au gândul. Note despre istorismul românesc" (Ed. Junimea, Iaşi, 1983);
• "Pe urmele lui Vasile Pârvan" (Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1983);
• "L’Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol" (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983);
• "Mihail Kogălniceanu" (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984; ed. II, Institutul European, 2004);
• "De la istoria critică la criticism. Istoriografia română la finele secolului XIX şi începutul secolului XX" (Ed. Academiei, Bucureşti, 1985; ed. II, cu subtitlul "Istoriografia română sub semnul modernităţii", Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2000);
• "Les dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan" (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985);
• "Cunoaştere de sine şi integrare" (Ed. Junimea, Iaşi, 1986; ed. II, cu subtitlul "Identitate, durată, devenire istorică", Ed. Universităţii „Al.I. Cuza“, Iaşi, 2004);
• "Istorie şi istorici în România interbelică" (Ed. Junimea, Iaşi, 1989; ed. II, 2003);
• "Istorie şi finalitate" (Ed. Academiei, Bucureşti, 1991; ed. II, cu subtitlul: "În căutarea identităţii", Ed. Polirom, Iaşi, 2004);
• "La sfârşit de ciclu. Despre impactul Revoluţiei franceze" (Ed. Institutul European, Iaşi, 1994);
• "Eminescu. Glose istorico-culturale" (Ed. Enciclopedică “Gheorghe Asachi”, Chişinău, 1994);
• "În orizontul istoriei" (Ed. Institutul European, Iaşi, 1994);
• "Impasul reîntregirii" (Ed. Timpul, Iaşi, 1995; ed. revăzută şi întregită, 2004);
• "Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă" (Ed. Junimea, Iaşi, 1997);
• "Discurs istoric şi tranziţie" (Ed. Institutul European, Iaşi, 1998);
• "Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and the Romanian Culture" (Ed. The Center for Romanian Studies, Iaşi/Oxford/Portland, 2000);
• "Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură" (Ed. Institutul European, Iaşi, 2000);
• "Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie şi morală în România" (Ed. Polirom, Iaşi, 2002) - împreună cu Sorin Antohi;
• "Vasile Pârvan: dilemele unui istoric" (Ed. Institutul European, Iaşi, 2002);
• "Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol" (Ed. Institutul European, Iaşi, 2004);
• "Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne" (Ed. Institutul European, Iaşi, 2005);
• "Clio sub semnul interogaţiei. Idei, sugestii, figuri" (Ed. Polirom, Iaşi, 2005);
• "Romanogermanica. Secvenţe istorico-culturale" (Ed. Universităţii „Al. I. Cuza“, Iaşi, 2005).