Consiliul Frontului Salvării Naţionale

Consiliul Frontului Salvării Naţionale (prescurtat CFSN) este un organism al puterii de stat din România creat în 22 decembrie 1989 ca urmare a revoluţiei române din 1989. S-a numit şi Frontul Salvării Naţionale, dar după înfiinţarea partidului politic Frontul Salvării Naţionale este preferabilă denumirea Consiliul Frontului Salvării Naţionale, pentru a diferenţia organismul puterii de stat de partidul politic.

Înfiinţarea CFSN a fost anunţată la Televiziunea Română de directorul Editurii Tehnice Ion Iliescu. Din declaraţiile unor membri ai CFSN, în special a celor cunoscuţi anterior revoluţiei drept opozanţi ai regimului ceauşist, rezultă că aceştia au fost incluşi de Ion Iliescu în componenţa CFSN fără o discuţie prealabilă.

Componenţă

Componenţa iniţială a CFSN a cuprins 40 de persoane, anume (în ordinea anunţării lor la televiziune): Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dumitru Mazilu, Dan Deşliu, general Ştefan Guşă, general Victor Atanasie Stănculescu, Aurel Dragoş Munteanu, Corneliu Mănescu, Alexandru Bîrlădeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Montanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Marţian, Mihail Lupoi, general Voinea, căpitan de rangul I Emil Dumitrescu, Vasile Neacşa, Cristina Ciontu, Marian Baciu, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Paul Negriţiu, Gheorghe Manole, Vladimir Ionescu, Adrian Sîrbu, Constantin Cîrjan, Geza Domokos, Magdalena Ionescu, Marian Mierlă, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Valeriu Bucurescu, Ion Iliescu.

Ulterior componenţa CFSN s-a completat cu oameni din teritoriu, după criterii care n-au fost transparente pentru opinia publică.

Demisii din CFSN

• 23 ianuarie 1990: Doina Cornea
• 26 ianuarie 1990: Dumitru Mazilu
• 29 ianuarie 1990: Ana Blandiana

Transformare în CPUN

În urma anunţării intenţiei de înfiinţare a Frontului Salvării Naţionale ca partid politic, o serie de membri ai acestuia şi-au dat demisia din CFSN. Manifestaţiile de stradă ale opoziţiei au determinat ajungerea la un compromis, prin transformarea CFSN în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, în care, alături de unii membri ai vechiului CFSN au intrat şi membri ai partidelor politice înfiinţate după revoluţie.

La 1 februarie 1990 a avut loc discuţia dintre reprezentanţii CFSN şi cei ai partidelor politice, iar la 9 februarie 1990, urmare a acestor discuţii, CFSN a emis Decretul-Lege de transformare a sa în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională.