Gala Galaction

Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigore Pişculescu, n. 16 aprilie 1879, Dideşti, Teleorman - d. 8 martie 1961, Bucureşti) a fost un scriitor, preot ortodox, profesor de teologie român, traducător al Bibliei în limba română.

Biografie

S-a născut în familia unui ţăran care era căsătorit cu fiica unui preot. În 1922, este hirotonit preot şi, în 1926, devine profesor la Universitatea din Chişinău. În perioada interbelică desfăşoară o susţinută activitate publicistică, cu ajutorul lui Tudor Arghezi, şi editează revistele „Cronica” şi „Spicul”, care apar în perioada 1915-1918. Devine defensor eclesiastic pentru eparhiile Râmnicului şi Argeşului (1909-1922), preot (1922) şi misionar al Arhiepiscopiei Bucureştilor (1922-1926), profesor titular la catedra de Introducere şi Exegeza Noului Testament de la Facultatea de Teologie din Chişinău (1926-1941), decanul acesteia (1928-1930), profesor de Exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1941-1947), membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureştilor (din 1954).

Opere publicate

Lucrări teologice

• Minunea din drumul Damascului. Argument apologetic. Teză de licenţă, Bucureşti, 1903, 67 p.;
• Scrisori teologice. Piatra din capul unghiului, Bucureşti, 1926, 111 p.;
• Cartea creştinului ortodox, Bucureşti, 1926, 31 p. (sub numele Grigorie duhovnicul);
• Meditare la rugăciunea domnească adică Tatăl nostru, Arad, 1927, 50 p.;
• Răbdare şi nădejde conferinţă, Bucureşti, 1928, 33 p.;
• Scrisori către Simforoza. În pământul făgăduinţei, Bucureşti, 1930, 179 p. (ed. a II -a, 1934 - însemnări de călătorie în Ţara Sfântă);
• Biblia Românească, în BOR, an. LXI, 1943, nr. 4-6, p. 175-184;
• Epistola lui Aristeia, în BOR, an. LXVI, 1948, nr. 5-8, P. 272-283 (Discurs de recepţie la Academia Română);
• Din exegeza Noului Testament, în BOR, an.LXIV, 1948, nr. 11-12, p. 572-580;
• De la „mormântul gol” la porţile Damascului, în ST, an.III, 1951, nr. 7-8, p. 386-39,7;
• Ziua Domnului, Bucureşti, 1958, VII + 343 p. (cuprinde articole publicate în ziarul “Curentul").
• Noul Testament. Traducerea Părintelui Grigorie (Gala Galaction), Bucureşti, 1927, 353 p. (în anexa - Registru de trimiteri şi de citate biblice la Simbolul credinţei); ed. a II-a, 1930, identică;
• Psaltirea proorocului şi împăratului David. Traducerea preoţilor Vasile Radu şi Gala Galaction, Bucureşti, 1929, 116 p.;
• Sfânta Scriptură, tradusă după textul grecesc al Septuagintei confruntat cu cel ebraic. Din îndemnul şi cu purtatea de grijă a I.P.S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României. Cu aprobarea Sf. Sinod, Bucureşti, Tipografia Căilor Bisericeşti, 1936, XXXII + 1525 p. (în colaborare cu pr. Vasile Radu şi Mitropolit Nicodim Munteanu; lui Gala Galaction îi aparţin cărţile deuterocanonice, lov şi Noul Testament);
• Biblia adică Sfânta Scriptură. Traducere după textele originale ebraice şi greceşti de preoţii profesori Vasile Radu şi Gala Galaction, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1938, X + 1376 p. (tiraje noi în 1939 şi 1940);
• Biblia sau Sfânta Scriptură, după textul grecesc al Septuagintei. Prin osârdia Înalt Prea Sfinţitului Nicodim, Patriarhul României şi binecuvântarea Sfântului Sinod. Ediţia a doua (= socotită după ed. 1936), Bucureşti Editura Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române, 1944, XXVIII + 1395 p. (28 de cărţi traduse de V. Radu şi G. Galaction);
• Noul Testament tradus de Gala Galaction, reeditat în 1951, cu îndreptările de limbă necesare - apoi în 1979;
  • Notă: Ediţiile Bibliei sinodale din 1968, 1975, 1982 şi 1988 reproduc cărţile Vechiului Testament după Biblia sinodală din 1936 (cu excepţia Psaltirii), iar Noul Testament după ediţia din 1951, cu îndreptări de limbă.
    
  • Câteva din cărţile Vechiului Testament (Cântarea Cântărilor, lov, Ecleziastul) au fost traduse şi separate între anii 1934-1936.

Opera literară

• Bisericuţa din Răzoare. Nuvele şi schiţe, laşi, 1914, 202 p. ; ed. a III-a, Bucureşti, 1924, 215p.;
• Eminescu, Bucureşti, 1914, 109 p. (ed. a II-a: Viaţa lui Eminescu, Bucureşti, 1924, 94 p.),
• Clopotele din mănăstirea Neamţu, Bucureşti, 1916, 236 p. (ed. a II-a, Bucureşti, 1933, 230 p.);
• La ţărmul mărei (Reverii. Note), Bucureşti, 1916, 88 p.;
• O lume nouă. Articole, Bucureşti, 1919, 95 p.;
• Răboj pe bradul verde, Iaşi, 1920, 167 p.;
• Toamne de odinioară, Bucureşti, 1924, 80 p.;
• De la noi la Cladova, Bucureşti, 1924, 32 p.;
• Caligraful Terţiu. Adevăr şi închipuire, Bucureşti, 1929, 179 p.,
• Roxana, Roman, Bucureşti, 1930, 235 p.;
• Papucii lui Mahmud, Roman, Bucureşti, 1931, 236 p. (ed. a II-a, Sighişoara, 1939, 273 p.),
• Doctorul Taifun, Roman, Bucureşti, 1933, 191 p.;
• La răspântie de veacuri, Roman, 2 vol., Bucureşti, 1935, 182 + 363 p.;
• Riţa Crăiţa. Fantezie dramatică în trei acte, Bucureşti, 1942, 47 p.;
• În grădinile Sf. Antonie, Bucureşti, 1942, 222 p. (nuvele, foiletoane);
• Vlahuţă, Bucureşti, 1944, 59 p.,
• Mangalia, Bucureşti, 1947, 1116p. (memorial de călătorie).

Premii şi distincţii

• Premiul Academiei Române (1915)
• Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1933)
• Medalia „Meritul Cultural” cl. a II-a (1934)
• Premiul Naţional Literar (1935)
• Premiul Naţional pentru proză (1942)
• Medalia „Meritul Cultural” în grad de comandor (1947)
• Ordinul Muncii, cl. I (1954)

Afilieri

• Vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (1947)
• Membru activ al Academiei Române (1947), apoi membru titular onorific (1955)

Bibliografie

• Gheorghe Cunescu, Gala Galaction, Galaţi, 1989.
• Camelia Caracaleanu, Fantastic şi folcloric în nuvelistica lui Gala Galaction, Bucureşti, 1996.
• Gheorghe Perian, Despre Gala Galaction, Cluj, 2005.

Legături externe

• Biografia sa integrala pe site-ul teologilor români