Juan Ramón Jiménez

Juan Ramón Jiménez Mantecón (n. 24 decembrie 1881 – d. 29 mai 1958) a fost poet şi eseist spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1956Motivaţia juriului Nobel consta în:"pentru poezia lui, care, în limba spaniolă, constituie un exemplu de înaltă spiritualitate şi de puritate artistică"

Bibliografie selectivă

• Almas de violeta (Suflete de violetă) - (1900)
• Rimas (Rime) - (1902)
• Arias tristes (Arii triste) - (1903)
• Jardines lejanos (Grădini îndepărtate) - (1904)
• Elejías puras (Elegii pure) - (1908)
• Baladas de primavera (Balade de primăvară) - (1910)
• La soledad sonora (Singurătatea sonoră) - (1911)
• Pastorales (Pastorale) - (1911)
• Diario de un poeta recién casado (Jurnalul unui poet de curând căsătorit) (1917)
• Sonetos espirituales (Sonete spirituale) - (1917)
• Platero y yo (Platero şi eu) - (1917)
• Eternidades (Eternitate) - (1918)
• Piedra y cielo (Piatră şi cer) - (1919)
• Belleza (Frumuseţe) - (1923)
• Españoles de tres mundos - (1942)
• Animal de fondo (Animal de fund) - (1949)

Legături externe

Biografie