Tracologie

Tracologia este ramură a ştiinţei istoriei care are ca obiect etnogeneza popoarelor trace, creşterea şi dezvoltarea popoarelor trace şi neotrace, viaţa lor socială şi politică precum şi cultura acestor popoare şi influenţa civilizaţiei lor în Europa şi Asia Mică. Cercetările tracologice au fost începute de arheologi şi au fost extinse de antropologi lingvişti, mitologi ca mai apoi să ia o amploare mare fiind efectuate şi de alţi specialişti în ştiinţele sociale. Preocupările pentru istoria tracilor au devenit în secolul XX din ce în ce mai serioase fapt pentru care au fost înfiinţate institute de cercetare şi publicaţii periodice dedicate acestei probleme. Manifestările tracologice au fost din ce în ce mai intense după 1950 astfel încât s-a trecut la congrese internaţionale de tracologie. Între contributorii la elucidarea problemei tracilor s-au situat la loc de frunte istorici, dacologi român şi străini.