2001

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

2001 (MMI) a fost un an al calendarului gregorian.


Evenimente

Ianuarie

  • 20 ianuarie: Noua Dreaptă a organizat pichete în faţa sediilor mormonilor pentru a le demasca înşelătoria de care se foloseau pentru a racola noi membri: pretextul "cursurilor gratuite de limba engleză".

Februarie

  • 7 februarie: A avut loc cea de-a 51-a ediţie a Festivalului internaţional de film de la Berlin - Berlinala.
  • 16 februarie: UDMR solicită deschiderea de consulate maghiare la Miercurea Ciuc şi Constanţa şi anunţă vizita lui Nemeth Zsolt, subsecretar de stat ungar.
  • 20 februarie: UDMR promovează un proiect de lege privind înfiinţarea unei universităţi pur maghiare la Cluj-Napoca, fără linie de studiu în limba română.
  • 22 februarie: Partidul România Mare transmite un comunicat prin care acuză tandemul PDSR-UDMR de oficializarea limbii maghiare ca a doua limbă în stat, în urma introducerii ei în administraţia publică locală.
  • 23 februarie: În municipiul Cluj-Napoca a avut loc marele marş pentru apărarea limbii române, ca urmare a demersului antiromânesc al Guvernului de a introduce în Legea 215/2001 dreptul minorităţii maghiare de a folosi limba maghiară în Consiliile locale şi în administraţie în general.
  • 26 februarie: UDMR ameninţă cu retragerea susţinerii acordate partidului de guvernământ în cazul în care nu vor primi pădurile cerute până în luna iunie 2001.
  • 28 februarie: Într-un interviu dat ziarului „Magyar Hirlap", Ion Iliescu recunoaşte că UDMR este la guvernare. Marko Bela în schimb se declară în continuare în opoziţie, argumentând că nu au miniştri sau secretari de stat.

Martie

  • 1 martie: Guvernul elveţian interzice utilizarea în hrana animalelor a alimentelor conţinând făină de carne şi oase.
  • 2 martie: Aflaţi în vizită privată în judeţele Alba, Arad, Harghita, Covasna, doi demnitari unguri, ministrul justiţiei David Ibolya şi secretarul de stat al MAE ungar Nemethy Zsolt au avut întâlniri oficiale cu autorităţile locale, fără înştiinţarea Bucureştiului.
  • 3 martie: Senatorul Peter Eckstein Kovacs cere în cadrul unei conferinţe de presă retrocedarea imediată a imobilelor aparţinând bisericilor reformate.
  • 5 martie: UDMR Sfântu Gheorghe solicită demiterea prefectului judeţului Covasna, Horia Grama, motivând că acesta dispune numiri în funcţii de conducere fără acordul prealabil al parlamentarilor UDMR. Aceeaşi situaţie se întâlneşte în judeţul Harghita, în cazul prefectului Mircea Duşa.
  • 6 martie: Marko Bela, Adrian Năstase şi Ion Iliescu cad de acord în privinţa vizitei demnitarilor maghiari fără anunţarea oficialităţilor române de la Bucureşti, afirmând că discuţiile purtate de aceştia cu autorităţile locale „nu ţin de marea politică".
  • 26 martie: Curtea Supremă de Justitie condamnă 5 dintre asasinii maiorului Aurel Agache, omorât în decembrie 1989 la Târgu Secuiesc, pentru lovituri cauzatoare de moarte. Dintre aceştia 3 inculpaţi deja părăsiseră legal România, întrucât instanţa de judecată nu luase măsuri de interdicţie.

Aprilie

  • 5 aprilie: Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, a fost ales preşedintele ţării.
  • 11 aprilie: Condiţionat de sprijinul acordat pentru votarea Legii Bugetului, UDMR şi PDSR încep negocieri în vederea modificării Legii 1/2000 privind restituirea terenurilor agricole şi forestiere.
  • 26 aprilie: Episcopul reformat Laszlo Tokes, preşedintele de onoare al UDMR, aflat în vizită în SUA, afirmă că maghiarimea este în continuare asuprită în România.

Mai

  • 1 mai: Ion Iliescu declară că asteaptă clarificări din partea Ungariei privind proiectul legislativ asupra Statutului maghiarilor din afara graniţelor statului ungar.
  • 3 mai: UDMR şi-a impus la Camera Deputaţilor amendamentele la Legea Regimului Silvic.
  • 5 mai: Ilie Ilaşcu a fost eliberat din Închisoarea Hlinoaia (Tiraspol).
  • 8 mai: Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
  • 11 mai: Premierul Adrian Năstase declară că legea statutului maghiarilor va fi blocată în România atât timp cât autorităţile de la Bucureşti nu vor fi consultate de către cele de la Budapesta.

Iunie

  • 4 iunie: Guvernul ungar, condus de premierul Viktor Orban amplasează în localitatea Zebeny, din apropierea graniţei de nord-vest a României un clopot, numit „Clopotul reamintirii", aşezat pe „Muntele Calvarului", care bate zilnic la ora 16:30 (ora semnării Tratatului de la Trianon), până când consecinţele acestuia vor dispărea şi Transilvania va reveni la Ungaria.
  • 19 iunie: Parlamentul Ungariei votează Legea statutului cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2002. Adrian Năstase declară că Ungaria nu a ţinut cont de observaţiile Bucureştiului şi în consecinţă va bloca aplicarea ei în România.
  • 20 iunie: Au fost deschise oficial lucrările la autostrada BucureştiConstanţa.
  • 22 iunie: Cu ocazia aşa zisei "Liberty Parade" la care au participat travestiţi, poponari şi drogaţi, Noua Dreaptă a organizat o acţiune de protest în Piata Romană.
  • 25 iunie: Consiliul Europei dezaprobă legea statutului. PRM cere în Camera Deputaţilor interzicerea aplicării acestei legi în România.
  • 26 iunie: UDMR cere ca poliţiştii să fie obligaţi să cunoască limba maghiară în localităţile în care etnicii maghiari depăsesc 20% din populaţie.

Iulie

  • 1 iulie: Cetăţenii Republicii Moldova şi cei ai României trebuie să prezinte paşaport pentru a trece frontiera ce separa cele două state surori.
  • 15 iulie 2001: Katona Ádám preşedintele platformei Blocului Reformist din UDMR îi cere preşedintelui UDMR Marko Béla să intervină pentru eliberarea şi graţierea criminalului Héjja Dezideriu din cazul Agache şi pentru „reabilitarea totală a celor din Zetea, Dealu şi Târgu Secuiesc" (este vorba de ucigaşii celor 3 cadre MI din cele trei aşezări secuieşti).
  • 17 iulie: Monumentul eroilor români din comuna Crăciuneşti, judeţul Mureş, cu o populaţie formată în majoritate din ţigani şi maghiari, a fost profanat.
  • 28 iulie: La Târgu Mureş premierii Orban Viktor şi Adrian Năstase se întâlnesc pentru a dezbate Legea statutului maghiarilor, dar nu se ajunge la un acord, amânându-se rezolvarea pentru luna septembrie, prin o comisie mixtă româno-ungară.

August

  • 10 august: Se lansează cartea „Naţionalistul" a deputatului PRM, Vlad Hogea.
  • 12 august: La Reghin, în curtea Bisericii romano-catolice a fost dezvelit bustul lui Wass Albert, criminal de război în al doilea război mondial, condamnat la moarte în contumacie (lipsă) de către Tribunalul Popular de la Cluj pentru uciderea în localitatea Sucutard a românilor şi evreilor, sentinţă confirmată de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război.
  • 14 august: Pentru a contrabalansa acţiunile UDMR, la Izvorul Mureş are loc o Universitate de Vară. Organizaţiile româneşti din judeţele Harghita şi Covasna au decis cu această ocazie să se unească într-un for civic „Forumul civic al românilor din secuime". Ion Iliescu a refuzat invitaţia adresată de a participa la lucrările Universităţii de Vară.
  • 15 august: Încercând să se constituie într-o opozitie la UDMR, organizatiile româneşti din Covasna şi Harghita au decis să se unească într-un singur forum civic.

Septembrie

  • 5 septembrie: La „Casa maghiară" din Budapesta, sediul Uniunii Mondiale a Maghiarilor, are loc comemorarea festivă a lui Horthy Miklos, amiralul fără flotă, fost regent al Ungariei, de al cărui nume se leagă crimele şi persecuţiile împotriva românilor din timpul ocupaţiei maghiare a Ardealului de Nord, în timpul celui de-al doilea război mondial.
  • 28 septembrie: Delegaţiile maghiară şi română nu au ajuns la un acord privind aplicarea Legii statutului maghiarilor din afara graniţelor, problema fiind pasată unui Comitet Special.
  • 29 septembrie: A decedat scriitorul român Gellu Naum - (n. 1915)
  • 29 septembrie: Consiliul Reprezentanţilor UDMR la Târgu Mureş a discutat despre condamnaţii în cazul Agache. Markó Bela a trecut în revistă realizările şi nerealizările UDMR. Senatorul Frunda György a fost ales preşedinte al CRU, iar episcopul Tökes László, preşedintele de onoare al UDMR, a fost sancţionat cu mustrare scrisă.

Octombrie

  • 3 octombrie: La Târgu Mureş s-a inaugurat prima universitate particulară maghiară din România „Sapientia", cu sediul central la Cluj-Napoca. La inaugurare a fost present ministrul învătământului din Ungaria, Pálinkás Jozsef.
  • 12 octombrie: Liga Transilvania-Banat, înfiinţată de Sabin Gherman (cel care „s-a săturat de România") şi-a prezentat programul în cadrul unei conferinţe de presă la Târgu Mures.
  • 19 octombrie: Comisia Europeană pentru democraţie şi drept a Consiliului Europei a admis că România are dreptate în argumentele prezentate referitor la Legea statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei.
  • 25 octombrie: Adrian Năstase propune ca legitimaţia de ungur să fie echivalentă cu calitatea de membru al UDMR. Kiss Kalman, preşedintele Partidului Liber Democrat Maghiar protestează, afirmând că dintr-o uniune fără cotizanţi (UDMR), se va ajunge ca în contul lui Marko Bela să cotizeze atât maghiarii cât şi românii.
  • 27 octombrie: Ministrul de interne, Ioan Rus, a criticat dur politica UDMR şi a autorităţilor ungare cu privire la discursul separatist privind Transilvania.
  • 30 octombrie: În Harghita şi Covasna se folosesc manuale scolare tipărite în Ungaria. Comisia Ministerului Educaţiei şi Culturii a descoperit 90.000 de astfel de manuale folosite în Covasna. Lászlofi Pál, preşedintele Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România, cu sediul la Miercurea Ciuc, declară că „nu vor renunta la manualele tipărite în Ungaria !".

Noiembrie

  • 16 noiembrie: La şedinta Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT), Radu Timofte, directorul SRI susţine afirmaţia ministrului de interne Ion Rus referitoare la faptul că în judeţele Harghita şi Covasna statul român şi-a pierdut autoritatea.
  • 28 noiembrie: Postul de televiziune din Budapesta, Duna TV, prezintă emisiunea „Expansiunea Bisericii Ortodoxe Române pe pământul secuiesc", în care se deplâng „nedreptăţile Trianonului, se contestă formarea şi continuitatea poporului român pe aceste meleaguri".
  • 29 noiembrie: S-a stins din viaţă muzicianul britanic George Harrison, fost membru al trupei The Beatles.

Decembrie

  • 1 decembrie: La Miercurea Ciuc, senatorul Sogor Csaba, primarul Csedo Csaba şi conducerea UDMR Harghita cer localnicilor să boicoteze Ziua Natională a României şi să poarte banderole negre pe braţ în semn de doliu, afirmând că „ceea ce pentru un popor este sărbătoare, pentru altul poate fi uneori prilej de doliu".
  • 1 decembrie: La Târgu Mureş, coroana de flori depusă de senatorul György Frunda şi deputatul Borbely Laszló din partea UDMR, avea o panglică albă şi scrisă cu negru, în semn de doliu.
  • 16 decembrie: UDMR a refuzat să semneze la Cluj Napoca „Declaraţia minorităţilor naţionale de susţinere a aderării României la Uniunea Europeană".
  • 15 decembrie: A fost redeschis, pentru public, Turnul din Pisa, închis în 1990 pentru consolidare.
  • 18 decembrie: A murit cântăreţul şi compozitorul francez Gilbert Bécaud - (n. 1927).
  • 28 decembrie: Premierii Adrian Năstase şi Viktor Orban semnează la Budapesta memorandumul de înţelegere privind aplicarea Legii statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei. Dintre prevederi: documentul administrativ care se va elibera se va numi certificat unguresc, organizaţiile reprezentative ale maghiarilor de pe teritoriul României pot furniza informaţii în absenţa unor documente doveditoare cu caracter oficial, dar nu vor emite nici un fel de recomandări privind originea etnică sau alte criterii, iar procedura de acordare a certificatelor de maghiar va avea loc cu precădere pe teritoriul Republicii Ungare.

Diverse