Nicadori

De la Metapedia

Salt la: Navigare, căutare

Nicadorii au fost un grup de trei legionari care, la data de 29 decembrie 1933, l-au pedepsit prin împuşcare pe primul ministru I.G. Duca pe peronul gării de la Sinaia pentru acte anti-legionare şi de trădare a ţării[1].

Cuprins

Desfăşurarea evenimentelor

În preajma alegerilor din decembrie 1933, primul ministru I.G. Duca ordonă arestarea şi închiderea tuturor legionarilor din ţară. Peste 11.000 de oameni sunt ridicaţi de la casele lor şi aruncaţi în închisoare, mii de case sunt devastate. Valul de violenţă se soldează cu 18 morţi de partea legionarilor[2].

I.G. Duca a plecat la Sinaia fiind convocat de regele Carol al II-lea. Deoarece luase o serie de decizii ilegale împotriva legionarilor, cum ar fi dizolvarea Gărzii de Fier în plină campanie electorală, 3 dintre legionarii arestaţi abuziv şi eliberaţi după terminarea alegerilor, l-au asasinat în gara Sinaia[3].

Factorul determinant în luarea deciziei de suprimare a lui I.G. Duca a fost că acela că a aprobat intrarea în România a 300.000 de evrei din Germania şi Austria. Unii autori susţin că evreii ar fi intenţionat să facă un Israel european pe teritoriul românesc[4], având în vedere că deja în Moldova, în principalele oraşe evreii reprezentau majoritatea din procentul populaţiei (ex: Orhei=57,8%; Soroca=56,9%; Bălţi=55,9%; Hotin=50%; Chişinău=45,9%)[5] şi (Fălticeni=57%; Dorohoi=53,6%; Iaşi=50,8%)[6]. Gheorghe Cantacuzino Grănicerul a fost cel care l-a avertizat de riscul de a fi împuşcat dacă semnează actul respectiv. Chiar sora lui I.G. Duca a spus că acesta după ce a semnat documentul şi s-a întors acasă, a spus "Mi-am semnat condamnarea la moarte!"[7].

Cei trei studenţi s-au predat autorităţilor imediat după atentat. Ei se numeau: Nicolae Constantinescu, Doru Belimace şi Constantin Caranica. Grupul lor este cunoscut sub numele de „Nicadori”. Nicolae Constantinescu era un student al Academiei Comerciale. Suferise în vara precedentă patru răniri grave provocate de jandarmi. Belimace şi Caranica erau de origine aromâni. Un plus al motivaţiei lor l-a constituit faptul că guvernul Duca bloca aşezarea în Dobrogea a familiilor de aromâni care fugeau din calea persecuţiilor şi asasinatelor comise asupra lor în Grecia[8]. Carol al II-lea fusese informat, despre ce aveau de gând Nicadorii, după ce şeful poliţiei, Gavrilă Marinescu primise o notă care deconspira întregul plan, insă regele a dat următoarea dispoziţie: «Ţine nota la birou şi n-o transmite mai departe». Informarea fusese făcută chiar de vărul unuia dintre autori care era informator al poliţiei.[9]


Nicadorii au fost asasinaţi în noaptea de 29/30 noiembrie de către jandarmi, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu şi cu Decemvirii, în timp ce erau transportaţi la închisoarea Jilava.

Note

  1. ^ Nicadorii, Ion Coja
  2. ^ Cronica unor violenţe politice, Nicolae Rosca
  3. ^ O istorie comentată a Mişcării Legionare, Liviu Vălenaş, p.13
  4. ^ Secretul sabiei de foc, Radu Mihai Crişan, p.55,56
  5. ^ Activitatea social politică a minorităţilor naţionale din Basarabia, Rodica Svetlicinâi, p.16
  6. ^ Informaţii de pe saitul Comunităţii Evreieşti din România
  7. ^ Secretul sabiei de foc, Radu Mihai Crişan, p.55,56
  8. ^ Să nu ucizi!, Flor Strejnicu
  9. ^ Regele Carol al II-lea obligat la democraţie, Cornel Şomîcu şi O istorie a Poliţiei Române, Florin Şinca, p.333

Bibliografie

  • Activitatea social politică a minorităţilor naţionale din Basarabia, Rodica Svetlicinâi
  • Secretul sabiei de foc, Radu Mihai Crişan
  • O istorie comentată a Mişcării Legionare, Liviu Vălenaş
  • Săptămânalul Vertical, Anul II, Nr. 17, 1-7 Martie 2006
  • Creştinismul Miscării Legionare, Flor Strejnicu, ed. Imago Sibiu 2000

Legături externe

Unelte personale