Cezar Ivănescu

Cezar Ivănescu (n. 6 august 1941, Bârlad - d. 24 aprilie 2008, Bucureşti), a fost un poet, dramaturg, traducător şi director de editură român.

Biografie

Provenind dintr-o ilustră familie de intelectuali moldavi, nepot al marelui lingvist Gh. Ivanescu, rudă cu Octav Onicescu, Cezar Ivănescu a dus mai departe blazonul genialităţăii familiei Nicolae Coande.

A absolvit Facultatea de Filologie din Iaşi. Redactor la revista „Luceafărul”, îndrumă în anii '80 cenaclul Numele poetului, frecventat de tineri scriitori precum Gabriela Creţan , Mircea Şoncuteanu, Florentina Vişan, Delia Dună, Tiberiu Dăioni,Ioana Bălan, Valeriu Mircea Popa, Dan Oprina, Mihaela Muraru-Mandrea, Mircea Drăgănescu, Petruţ Pârvescu, Marian Constandache.

Cezar Ivănescu işi face debutul poetic în revista Flacăra Iaşului in iunie 1959. Debut în teatru (1969), cu piesa Mică dramă, care se joacă la Teatrul „Al. Davila“ din Piteşti, fiind montată „într-un spectacol coupé“ cu Vin soldaţii de George Astaloş, în regia lui Radu Boroianu. În anul 1968 îi apare volumul de debut Rod Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968, eveniment editorial de excepţie despre care criticul Nicolae Manolescu scria Luceafărul (nr. 51/1968)„Când în proză se va debuta cu cărţi de valoarea Rodului lui Cezar Ivănescu, vom putea vorbi nu de o evoluţie, ci de o adevărată revoluţie“. Volumul este încununat cu Marele Premiu al Festivalului naţional de poezie „Mihai Eminescu“, Iaşi, 1968, ediţia întîi.

Din 1968, îl găsim profesor de limba şi literatura românå în Ardeal şi Moldova, apoi redactor la Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor şi la revista Argeş din Piteşti. În 1971 începe spectacolele de muzică şi poezie, cu propria-i orchestră numită „Baaad“, preludiu la capodopera sa poetică de mai tîrziu intitulată La Baaad. Despre Rod III, Marin Preda afirma: „ Am citit volumul lui Cezar Ivănescu în redacţia editurii Cartea Românească. Din zecile de volume de poezie care ne vin, deodată am auzit o voce obsedată de un singur sentiment cîntat cu o mare adîncime şi forţă de expresie... Cititorul poate fi şocat de unicitatea sentimentului, dar în cele din urmă cîştigat şi emoţionat.O adevărată voce de mare poet“. Insolitul personalităţii sale este izbitor prin aceste manifestări. Cezar Ivănescu reînvia printr-o formulă modernă, sincretismul baladesc medieval al poeziei şi muzicii. A creat muzică şi a cîntat propriile versuri, dar şi poeme de Pindar, Rutebeuf, François Villon, Lorenzo de Medici, Charles Baudelaire, Edgar Allan Poe, Henri de Regnier, Mihai Eminescu şi George Bacovia. I se tipăreşte la Editura Minerva antologia de poezie românească sub titlul ''Cîntecul amintirii'' (1978), cuprinzînd poeţi de la Dosoftei la Dumitru M. Ion. Prefaţează celebrul roman al lui Louis F. Céline, Călătorie la capătul nopţii Editura Cartea Româneascå, 1978, în traducerea soţiei sale Maria Ivănescu, tălmăcire căreia i s-a decernat Premiul pentru traducere al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Traduce din franceză, împreună cu Maria Ivănescu, lucrarea lui Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-han Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980. De la Păltiniş, Constantin Noica îi împărtăşeşte gîndurile despre La Baaad şi Muzeon, ca şi despre traducerea din Mircea Eliade, scriindu-i la 8 martie 1980. În vremea cenzurii, poetul avea obiceiul să transcrie de mînă, pe volumele dăruite cu dedicaţie, versurile cenzurate. Noica îi mulţumeşte pentru următoarele stihuri din RosariumLa 14 iunie 1990 este victima mineriadei art. semnat de G. Arion, revista 22, Cezar Ivănescu, agresat de mineri, aflat în stare gravă la Spitalul de Urgenţă Floreasca declara: „Crima e aplaudată pe străzile Bucureştiului“Cezar Ivănescu, Pentru Marin Preda, Editura Timpul, Iaşi, p. 21 Cezar Ivănescu, Din 1975, pînă în toamna lui 1979, am locuit şi eu şi Mircea Dinescu la Casa de Creaţie de la Mogoşoaia, eu fiind protejat de Maestrul meu, Marin Preda, şi urît de mai toţi colegii întrucît nu eram băutor de alcool, eram mintea trează care veghea în preajma lui Marin Preda. Tot în 1975, pe coperta a IV-a a cărţii mele Rod III (Ed. C.R., 1975), Marin Preda a semnat singurul său text în care recunoaşte „o adevărată voce de mare poet“ la un contemporan al său. Sintagma „mare poet“ mi-a creat adversităţi durabile în lumea literară şi a coincis cu începutul ascensiunii sociale a lui Mircea Dinescu: secretar UTC la USR, apoi membru PCR şi student la „Ştefan Gheorghiu“.În 1980, după moartea lui Marin Preda, am publicat în revista „Luceafărul“ scrisoarea testamentară pe care mi-o lăsase Maestrul meu din primăvara anului 1979 şi i-am considerat vinovaţi pe toţi acei care, în ultima zi din viaţa marelui scriitor, au contribuit într-un fel la producerea tragicului deznodămînt, printre ei numărîndu-se şi Mircea Dinescu.Am reluat toate acuzaţiile în cartea mea Pentru Marin Preda (Ed. Timpul, Iaşi, 1996).În 1981 am fost martorul prozatorului Iulian Neacşu în procesul pe care acesta l-a intentat numiţilor Dinescu Mircea şi Dorin Tudoran, proces finalizat cu condamnarea celor doi...În 1990, Mircea Dinescu, „disidentul“ făcînd parte din grupul de la Comana condus de Gheorghe (Gogu) Rădulescu, ajunge Preşedinte (provizoriu şi apoi ales) al USR şi-mi desface în mod abuziv contractul de muncă (redactor la revista „Luceafărul“ a USR), fiind obligat să declar greva foamei în 5 ian. 1990. Am plecat din USR şi am reîntemeiat Societatea Scriitorilor Români (cu aproape 1000 de membri). În 2005 l-am anunţat pe Eugen Uricaru, Preşedintele în funcţie al USR, că voi candida la preşedenţia USR (iunie 2005). Într-o zi stînd de vorbă cu Eugen Uricaru în biroul său, în prezenţa mai multor martori, Eugen Uricaru a rostit ceva de genul: „ei, dragă, în 1990 cînd scriai în «Baricada» şi-l înjurai pe Dinescu, credeam şi eu ca atîţia alţii că eşti nebun, dar acuma îmi dau seama că dacă Dinescu nu risipea banii Uniunii, astăzi am fi dat lefuri (şi încă mari) scriitorilor...“ La scurt timp a venit verdictul de la CNSAS, că Eugen Uricaru a făcut poliţie politică, verdict neprobat în niciun fel. Mi-am exprimat clar încă din 2005, în presă, neîncrederea în CNSAS atît timp cît în Colegiul acestei instituţii este cel puţin un securist, Mircea Dinescu. Cezar Ivănescu, Bucureşti, aprilie 2008

Opera

• Rod, Editura pentru Literatura, 1968
• Mica drama, debut in teatru, 1969
• Rod III, Ed. Cartea Românească, 1975
• Rod IV, Ed. Cartea Românească, 1977
• Muzeon, Ed. Eminescu, 1979
• La Baaad, Ed. Cartea Românească, 1979
• Fragmente din Muzeon, Ed. Cartea Românească, 1982
• Doina, Ed. Cartea Românească, 1983, 1987
• Rod, Ed. Albatros, 1985 (Col. „Cele mai frumoase poezii”)
• Sutrele muţeniei, Ed. Princeps, 1994
• Jeu d'Amour, Ed. Helicon, 1995
• Rosarium, Ed. Helicon, 1996
• Rod/Seed Time and Harvest, Ed. Cogito, editie bilingva româna-engleză, 1996
• La Baaad, Ed. Eminescu, 1996
• Pentru Marin Preda, Ed. Timpul, 1996
• Timpul asasinilor, documente si mărturii despre viaţa, moartea şi transfigurarea lui Nicolae Labiş, volum semnat împreună cu Stela Covaci, 1997
• Poeme, Ed. Crater, 1999
• Efebul de la Marathon, Ed. Minerva, 2000 (Biblioteca pentru toţi)
• Doina (Tatăl meu Rusia), Ed. Junimea, 2000
• Opera poetică, 2. vol., Ed. Cartier, Chişinău, 2000
• La Baaad/In Baaad, editie bilingva româna-engleză, Ed. Junimea, 2006
• Lojë Dashurie (Jeu d'Amour), antologie de poeme in limba albaneză, traducere din limba română în limba albaneză de Luan Topciu, Botime Ora, Tirana, 2007
• Poeme şi Proză, ediţie coordonată de Mircea Coloşenco, proiect iniţiat de Fundaţia Culturală „Dr. C. Teodorescu” Bârlad, 6 august 2008

Premii (selectiv)

• Marele Premiu al Festivalului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu" (1968)
• Premiul pentru dramaturgie al revistei Argeş (1969)
• Premiul Special al Revistei Luceafărul (1983)
• Premiul „Mihail Eminescu” acordat de Academia Română, pentru volumul Doina(1985)
• Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Alte fragmente din Muzeon (1992)
• Premiul Serilor de Poezie de la Vânători-Neamţ pentru Opera Omnia (1995)
• Premiul Poesis pentruOpera Omnia (1996)
• Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” (1999)
• Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor (2000), pentru merite artistice deosebite si pentru promovarea culturii
• Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2000)
• Marele Premiu pentru Poezie „Sfântul Gheorghe“ al Festivalului Internaţional de Poezie „Drumuri de Spice“, Uzdin(2001)
• Marele Premiu al Festivalului Internaţional „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş“(2004)
• Premiul de excelenţă al filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor Români(2006)

Bibliografie

1. Cezar Ivănescu, Sutrele muţeniei, Prefaţa semnată de Petru Creţia, Pentru Cezar Ivănescu, Editura Princeps, Iaşi, 1994

2. Cezar Ivănescu, Pentru Marin Preda, Editura Timpul, Iaşi, 1996

3. Theodor Codreanu, Poezia lui Cezar Ivănescu, studiu introductiv la volumul Efebul de la Marathon, Editura Minerva, Bucureşti, 2000

4. Theodor Codreanu, Tabel cronologic la volumul Efebul de la Marathon, Editura Minerva, Bucureşti, 2000

5. Cezar Ivănescu, ediţia Ivănescu, opera poetică, 2 volume, Editura Cartier, Chişinău, 2000

6. Petru Ursache, Înamoraţi întru moarte, ErosPoesis la Cezar Ivănescu, Editura Timpul, Iaşi, 2004

Note

Legături externe

Pentru mai multe informaţii despre viaţa, opera şi moartea in condiţii cel puţin suspecte, pentru inregistrări inedite audio şi video accesaţi şi site-urile:

http://cezar-ivanescu.blogspot.com/,

http://in-memoriam-cezar-ivanescu.blogspot.com/

http://cezar-ivanescu-poeme.blogspot.com/ .

http://www.trilulilu.ro/alki/74d9e365e72197

http://2008.informatia.ro/Cezar_Ivanescu_intra_in_greva_foamei-236910

http://www.ziarul-ziarul.com/articol5200/%E2%80%9EMACELARII%E2%80%9D-AU-UCIS-UN-POET.htm

http://ro.altermedia.info/cultura/cezar-ivanescu-si-cabala-lui-nicolae-manolescu_10260.html

http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2008/10/27/cezar-ivanescu-vor-incerca-sa-ma-lichideze-fizic.html

http://www.youtube.com/user/CEZARIVANESCUTV