Constantin Moruzi

De la Metapedia
Salt la: navigare, căutare

Constantin Moruzi a fost domnitor în Moldova în perioada 30 septembrie 1777 - 29 mai 1782[1].

Înainte de domnie a fost dragoman al Porţii, în care calitate contribuie la uciderea lui Grigore al III-lea Ghica, pentru a-i lua locul. Poarta îl confirmă ca domnitor, intenţionând astfel să rupă pacea zdrobitoare de la Kuciuk-Kainargi din 1774.

Nemulţumită de conducerea domnilor fanarioţi, atât boierimea din Moldova cât şi cea din Ţara Românească militează pentru înlăturarea domnilor străini. În acest context, în 1778, are loc un complot de înlăturare a lui Constantin Moruzi, care în final s-a transformat într-o puternică acţiune anti-fanariotă[2].

Ca om de încredere al turcilor, Moruzi pe de o parte pune un zel deosebit la aprovizionarea oştilor turceşti, aprovizionare care reprezenta sărăcirea ţării, iar pe de altă parte trimite un emisar la Viena pentru a spiona Austria şi lucrează conform instrucţiunilor lui Frederic al II-lea cel Mare, la o apropiere între Prusia, Turcia şi Rusia, contra Habsburgilor, ceea ce îi garantează tronul[3].

În ceea ce priveşte conducerea internă a ţării, pare să se fi preocupat de starea economică a Moldovei. În primul rând a rămas cunoscut prin luarea deciziei de a interzice luxul, din dorinta de a stopa extravagenţele boierilor moldoveni[4]. În timpul aprovizionării turcilor, el a protestat împotriva abuzurilor făcute de aceştia, iar în problema importului băuturilor spirtoase Polonia, cu toate protestele acesteia şi cu toate că visteria domnească avea pierderi din cauza neîncasării taxelor vamale, el închide graniţele, favorizând facerea de velniţe în ţară şi oprind înstrăinarea unei mari sume de bani[5]. Sub Moruzi s-au înregistrat 800 de căldări pentru distilare[6]. Aceste decizii, l-au evidenţiat faţă de ceilalţi domnitori fanarioţi.

Deşi conducea ţara destul de bine, Constantin nu era sigur de tron. Rusia nu-l agrea şi s-a plâns la Poartă de modul în care a fost primit în Moldova consulul rus din Bucureşti, iar Poarta nu dorea să respecte tratatul de la Kuciuk-Kainargi. În consecinţă, Constantin e mazilit şi este înlocuit cu Alexandru I Mavrocordat. Totuşi, familia lui a continuat să joace un rol important în politică, el însuşi fiind delegat la pacea de la Şiştov din august 1791. A murit la Constantinopol.

Note

  1. Giurescu & Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, p.911
  2. Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Keith Hitchins, Dennis Deletant, Istoria românilor, p.328
  3. Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, p.569
  4. G. Penelea Filitti - Moruzi - Hospodars in Iasi and Bucharest, Magazin Istoric Nr.3 martie 1997
  5. Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, p.569
  6. Giurescu & Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, p.505

Vezi şi